Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Poveștile joacă un rol foarte important din punct de vedere educativ în educația copiilor noștri. Prin intermediul acestora, copilul își însușește comportamentele sociale, își stimulează imaginația, creativitatea, ajută la dezvoltarea morală, le este satisfăcută nevoia de cunoaștere și constituie cadrul optim de dezvoltare a capacității de comunicare.
Încă de la vârsta preșcolară, povestirea este folosită ca metodă de transmitere a cunoștințelor și de dezvoltare a limbajului. De fapt, acest lucru ar trebui să se întâmple mult mai devreme, părinții ar trebuie să fie cei care dau startul acestei metode de învățare, citindu-le povești seara înainte de culcare sau în orice moment al zilei bine stabilit. Ulterior, poveștile le sunt citite de noi, cadrele didactice, urmând ca mai apoi să fie citite chiar de ei, elevii noștri.
Este foarte important ce poveste alegem să o citim sau să o citească elevii, trebuie să ne gândim la nevoile elevilor. Alegem o poveste tematică, cu rol educativ care să aibă o influență pozitivă și constructivă asupra elevului. Pentru elevii din ciclul primar contează foarte mult aspectul fizic al cărții, aceasta trebuie să fie cât mai colorată, cu multe imagini, pentru a fi atractivă și a-i fi mai ușor elevului să asocieze ce citim cu imaginea. Poveștile spuse elevilor oferă beneficii multiple, de la dezvoltarea creativității și cea morală la pătrunderea într-un univers fantastic, plin de mistere și distracții, în care elevul învață să capete încredere în propriile forțe.
Evaluarea în grădiniță reprezintă un proces complex, integrat structural și funcțional în demersul educațional în ansamblul său. Evaluarea în învățământul preșcolar nu are caracter de obligativitate. Personalitatea copilului preșcolar este în devenire.
La nivelul grădiniței, toate componentele structurale ale evaluării, dincolo de caracteristici de generalitate identificabile în orice context școlar, au trăsături proprii, derivate din finalitățile învățământului preșcolar, din funcțiile acestuia , din obiectivele educaționale vizate. Activitățile din grădiniță au un caracter formativ, educativ cu finalități pe termen lung, într-o viziune de construcție, în strânsă colaborare cu alți factori (familie, societate, media, școală). Vârsta copilului preșcolar nu permite evaluări cu diagnostic precis, este destul de dificilă și permite doar prognoze pe termen scurt. Există posibilitatea realizării în cazul unor copii care nu frecventează grădinița, a unui program educațional nesistematic, incoerent din punct de vedere al influențelor diverșilor factori educaționali, cu unele sincope și distorsiuni.
Copilăria, „singură veselă și nevinovată” (Ion Creangă), are meritul de a pregăti prin copilul de azi resursele profesionale și sociale vitale ale adultului de mâine. Școala are acest avantaj de a primi copilul de la vârsta fragedă, a inocenței, și are puterea de a-l modela, de a-l dezvolta sau de a-l scinda, în funcție de dascălii ei sau de modul în care un sistem educațional funcționează pentru oameni și în favoarea copiilor. Școala este leagănul copilăriei în care speranțele pot deveni realitate dacă toți cei implicați în educație, creștere și formare, deopotrivă profesori, părinți și elevi, conștientizează diversitatea naturii umane și valorifică la timp fiecare talent sau har dăruit de Dumnezeu.
Cine sunt elevii noștri? Sunt copiii noștri, copiii prietenilor noștri, copiii vecinilor noștri, copii frumoși, copii obișnuiți, inocenți și curioși, copii diferiți ca talente și înzestrări, copii unici. Elevii noștri sunt, deopotrivă, copii iubiți și copii uitați, copii cu părinți sau copii care au avut părinți, copii din familii dezorganizate sau copii instituționalizați, într-un cuvânt, copii care au aceleași nevoi: acceptare, atașament, iubire, recunoaștere, precum copiii noștri. Elevii noștri sunt și copiii părinților plecați la muncă în străinătate, copii rămași cu bunici, unchi sau mătuși, elevii noștri sunt și copiii provenind din zone nedezvoltate economic, copii săraci despre care auzim vorbindu-se la știri sau în scara blocului. Devine repetitiv și obositor, știu, dar elevii noștri sunt și copiii cu deficiențe, copiii cu dizabilități, și copiii de altă etnie, și copiii de altă religie și cu altă culoare a pielii, indiferent că locuiesc foarte aproape de școală, în circumscripție sau parcurg zilnic, kilometri întregi de mers pe jos, ca să primească, de la noi, puțină lumină. Și, dacă se poate, înțelegere, empatie și iubire.
Rolul activităților artistico-plastice în dezvoltarea simțului estetic la preșcolari
Arta și creația fac parte din activitățile preferate ale copiilor, de aceea educația estetică ocupă un loc foarte important în formarea personalității unui copil. Activitățile artistico-plastice în grădiniță prezintă o importanță deosebită, iar cultivarea gustului estetic prin intermediul acestor activități se produce datorită sensibilității și imaginație copilului.
În cadrul activităților artistico-plastice, copilul va dobândi cunoștințe noi despre procedeele și tehnicile de lucru, despre instrumentele de lucru pentru desen, pictură, modelaj și va dispune de un vocabular artistico-plastic prin întrebuințarea, în vorbire, a cuvintelor și expresiilor specifice acestor activități (șablon, colaj, stropire, decupare, lipire, ștampilare, amprentare, colorare, ștergere, suprapunere, apăsare, presare, îmbinare, rupere, frământare, adâncire, amestec de culori etc.).
Deși educația are în prim centru elevul, aceasta nu se poate realiza fără ajutorul profesorului. Activitatea cluburilor pentru elevi este centrată pe activități conexe disciplinelor școlare. La cluburile elevilor se desfășoară diverse activități pe care elevii le desfășoară în timpul liber în funcție de aptitudinile pe care le are. După o perioadă în care procesul educativ desfășurat la nivelul cluburilor s-a desfășurat foarte greu și într-o proporție foarte mică datorită restricțiilor impuse de pandemie, activitatea cluburilor s-a reluat la nivelul normal. Partea cea mai dificilă a cadrelor didactice în această perioadă a fost atragerea către aceste activități a copiilor . Din în ce în ce mai mulți elevi au devenit dependenți de mijloacele de învățare computerizată și foarte greu se lasă convinși să revină la vechile forme de învățare, mai ales dacă acestea nu depind de device-uri.
Participarea la cercurile de pictură implică în primul rând talent către artele plastice, apoi pasiune. De multe ori copii talentați nu își fructifică acest talent din diverse motive. Unii aleg să facă activități care sunt căutate în această perioadă - dans, canto. Dacă la clasele primare se pot practica mai multe astfel de activități, începând cu gimnaziul timpul liber al elevului este din ce în ce mai limitat și copiii se văd constrânși sa renunțe la unele pasiuni.
Pentru a dezvolta aptitudini creative la copiii care au un real talent la pictură, parcurgerea cursurilor de pictură este benefică chiar și de la gimnaziu. Elevul își formează o bază teoretică și începe să-și cultive talentul . Profesorul care predă la cercul de pictură în cadrul unui club este onorat de toți copiii care participă la aceste activități, dar în special de acei copii cu reale aptitudini plastice. De multe ori copiii se îndeamnă să participe la aceste activități ca o alternativa plăcută de a petrece timpul liber, dar și de a socializa pentru ca știm cat de greu le-a fost unor copii în aceasta perioada în care mulți nu au avut contact cu alți copii.
Copilăria este și va rămâne un tărâm plin de culoare, veselie, zâmbete sincere și o inocență pură ce va dăinui o eternitate în sufletele celor mici. Tărâmul fermecat al acestei lumi minunate, este descoperit de cei mici zi de zi prin explorare, cercetare, căutare, la nivel specific fiecărei vârste în parte.
Cei mici sunt din ce în ce mai atrași de tot ceea ce îi înconjoară și au în ei acea dorință de a descoperi lumea înconjurătoare, de a primi răspunsuri referitoare la tot ce-i nou pentru ei și după cum bine știm , mereu au fost atrași de joc și joacă, responsabilitatea adultului este aceea de a fi mereu lângă copil și de a-l ajuta să descopere această minunată lume printr-un mod cât mai plăcut și să îi fie sprijin și suport copilului necondiționat.