Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
În urma studierii literaturii de specialitate, putem considera că un copil/elev are dificultăți de învățare dacă există o discrepanță foarte mare între capacitățile sale și rezultatele școlare; progresul realizat de el în procesul de învățare este minim sau zero, pe o perioadă mai mare de timp; are o deficiență care-l împiedică să folosească resursele educaționale care sunt disponibile copiilor de aceeași vârstă; lucrează în plan școlar la un nivel mai scăzut decât copiii de vârsta sa; are dificultăți majore în însușirea citit-scrisului și a calculului matematic; are dificultăți psiho-emoționale și de comportament care împiedică la un nivel semnificativ procesul de învățare a copilului; are deficiențe senzoriale și psihice care necesită un echipament sau servicii specializate suplimentare sau are dificultăți majore de comunicare și interacțiune care-l frânează în dezvoltarea unor relații sociale echilibrate și îi creează probleme în procesul învățării. Din perspectiva etiologică se identifică două categorii mari de dificultăți de învățare:
1. Dificultăți de învățare propriu – zise determinate de deficiențe greu de observat (ascunse) și care sunt aferente doar individului, țin de deficiențele și incapacitățile lui generate de factori genetici, de boli, traumatisme, accidente, etc.
2. Dificultăți de învățare induse de mediul în care trăiește copilul sau chiar de el însuși, care pot apărea pe parcursul și care se pot datora timpului insuficient de învățare, lacunelor anterioare din învățare, lipsei unor metode și tehnici de învățare eficientă, lipsei unui regim organizat de muncă, slabei calități a predării în clasă, suprasolicitării școlare, absenteismului, boli, indispoziții etc.
Elevii cu deficiență intelectuală au o capacitate de învățare lentă, au dificultăți în majoritatea ariilor curriculare sau uneori chiar în toate. Nu trebuie să confundăm aceste tulburări de dezvoltare ale copilului cu absența voinței pentru actul învățării, deoarece acest fapt poate duce la descurajarea elevului și la apariția unui complex de inferioritate la acesta. Chiar dacă elevul are un potențial mai redus, pot exista posibilități de dezvoltare cu stimulare constantă.
Când începi să predai la o clasă de elevi cu deficiențe mintale severe, grave și asociate, îți dai seama că nimic din ce ai știut și citit până atunci nu îți e de ajutor. Cum să dezvolți limbajul la copii nonverbali, cu deficit de atenție și alte tulburări? Mai ales că sunt diferiți, fiecare cu o altă specificitate, cu alt diagnostic, fie el medical sau psihopedagogic.
Eu am ales să mă folosesc de povești. În primul rând, am ales povești cunoscute, pe care le-am aranjat în ordine alfabetică. Imagini reprezentative din acestea le-am lipit pe cartonașe, sub forma unui calendar, încă de la început. În felul acesta, copiii puteau vedea unde suntem, dar și ce poveste urmează, stârnindu-le, poate, curiozitatea.
Avantajele și dezavantajele utilizării T.I.C. Pentru disciplina limba și literatura engleză, la elevii cu dizabilitate de A.D.H.D.- attention deficit hyperactivity disorder
Tulburarea de deficit de atenție este definită de specialiști ca fiind o tulburare neurodevelopmentală, „definită prin nivele diferite de afectare a inteligenței, dezorganizării sau hiperactivității-impulsivității.” (Roșan, 2022)
În limba engleză, C.A.L.-Computer Assisted Learning, (Harmer, 2018) învățarea asistată de calculator prezintă foarte multe avantaje, deoarece ea redă înregistrări originale cu vorbitori nativi, cu o pronunție imaculată a limbii dar redă și acel body language, poziția buzelor și a limbii, în momentul rostirii cuvintelor, felul vestimentației într-o anumită situație dată, expresia facială în momentul actului de surprindere sau mirare, expresie facială de nedumerire, stare de emoție, leșin, priviri cu subînțeles, datul din cap în cazul aprobării a ceea ce se cere, iar în prezentările de tip PPT (PowerPoint), imaginile afișate trebuie, atât să fie în concordanță cu tema lecției, facilitând metoda realia, cât și să stârnească interes crescut elevilor la cursuri. Dar, în prezentările făcute la curs, noi profesorii, nu trebuie să uităm să fim.exigenți cu imaginile prezentate. (Scrivener, 2011)
Prin urmare, Jim Scrivener se referea la o prezentare riguroasă, care să le stârnească, gradual, atât interesul cât și curiozitatea față de ceea ce se prezintă, în legătură cu temele amintite la cursurile de limba și literatura engleză.
Fie că prezentăm powerpoint-uri-uri, fie că prezentăm moviemakere, scurte secvențe video sau filmulețe aplicate pe tema din aria curriculară, pentru captarea atenției elevilor, la scară cât mai mare, acestea au nevoie să fie personalizate. (T.K.T. Course, 2007)
Educația incluzivă reprezintă un angajament fundamental pentru a asigura că fiecare individ are acces la o educație de calitate, indiferent de diferențele lor individuale. În esență, aceasta presupune adaptarea sistemului educațional pentru a încuraja și sprijini participarea și implicarea tuturor elevilor, inclusiv a celor cu nevoi speciale, a minorităților etnice sau a altor grupuri marginalizate. În acest eseu, vom explora conceptul de educație incluzivă, importanța sa în societatea contemporană și modalitățile de implementare în contextul educațional românesc.
Un aspect crucial al educației incluzive este promovarea drepturilor și oportunităților pentru toți elevii. Într-o societate justă și egalitară, fiecare individ ar trebui să aibă acces la educație și să beneficieze de aceleași șanse de dezvoltare și succes. Educația incluzivă recunoaște diversitatea umană și își propune să elimine barierele care împiedică participarea și integrarea elevilor în sistemul educațional.
Implementarea educației incluzive necesită o serie de strategii și practici adaptate la nevoile individuale ale elevilor. Acestea pot include programe de sprijin personalizate, formare adecvată a cadrelor didactice, facilități și resurse adecvate pentru accesibilitate, colaborare între diferitele departamente și instituții implicate în educație etc. Mai mult decât atât, este importantă implicarea părinților și comunității în procesul educațional, pentru a asigura un suport continuu și integrarea elevilor în viața socială.