Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Violența școlară este o problema complexă si serioasă care afectează negativ copiii din întreaga lume. Este o forma de agresiune care poate avea consecințe devastatoare asupra sănătății fizice și emoționale a victimelor, precum și asupra mediului de învățare. Pentru a aborda această problemă, este esențial să adoptăm o abordare holistică care să vizeze atât prevenirea violenței, cât și gestionarea adecvată a situațiilor în care aceasta apare.
Violenta în școli reprezintă o problemă globală care afectează negativ atât mediul educațional, cât și pe cel social. Fenomenul este întâlnit în diverse forme și manifestări, inclusiv violență fizică, verbală, psihologică și chiar cyberbullying. Impactul negativ al violenței școlare poate fi devastator asupra elevilor, cadrelor didactice și întregii comunități școlare.
Acest articol își propune să examineze în profunzime fenomenul violenței școlare, să identifice factorii care contribuie la apariția și perpetuarea sa, să analizeze consecințele acesteia și să propună soluții și strategii eficiente de prevenire și gestionare a violenței în mediul școlar.
Simpozion finalizat. (Editat: 31.03.2024)
Platforma educațională Freepedia Edu, organizează în perioada 01.03.2024 – 31.03.2024 simpozionul național „Creativitatea didactică între tradițional și modern”, care se adresează cadrelor și personalului didactic. Participarea la simpozion este gratuită, nu se percepe nicio taxă de participare.
Activitatea în cadrul simpozionului va consta într-o sesiune publicistică de creație, care urmărește să evidențieze progresul și sustenabilitatea procesului educațional prin îmbinarea metodelor tradiționale cu metodele moderne de predare.
Lucrările participanților la simpozionul național „Creativitatea didactică între tradițional și modern”, vor fi publicate (pagină web dedicată) prin intermediul publicației educaționale Freepedia Edu.
Participanții la simpozionul național vor fi recompensați cu diplomă de participare la simpozion, adeverință de publicare cu cod ISSN și adeverință de colaborator cu cod ISSN al platformei educaționale Freepedia Edu. Pot participa cadrele didactice din învățământul, preșcolar, preuniversitar și universitar.
„Mâinile mele când aleg o carte pe care să o iau în pat sau pe pupitru, pe care să o citesc în tren sau să o ofer în dar, iau în considerare atât forma, cât și conținutul. În momente și în locuri diferite, mă aștept ca unele cărți să arate într-un fel anume și, ca în toate cele ce se supun modei, aceste trăsături schimbătoare impun o anume caracteristică în definirea unei cărți”. (Alberto Manguel)
Statisticile ultimului Târg de carte Gaudeamus, și cel mai longeviv sunt impresionant pozitive: mii de vizitatori. În perioada târgului au avut loc aproximativ 900 de evenimente, în special lansări, relansări sau prezentări de carte. Cu toate acestea, disperarea părinților că ai lor copii nu citesc, a profesorilor despre elevii care nu citesc este reală. Chiar părinții moralizatori apucă să deschidă foarte rar o carte. Principalul motiv invocat de cei întrebați de ce nu citesc este lipsa timpului. Statisticile recente în România arată că 50% dintre adulți nu au citit nici o carte în ultimul an, și doar 4% dintre adulți citesc zilnic.
Totuși, ar fi greșit să credem că dacă se vând puține cărți implicit se citește puțin. Cititorul actual, trăind în era informatică, are atât de multe opțiuni – de la cititul online si download-ul de cărți– încât cumpăratul de cărți tipărite nu mai este singura soluție la necesitatea lui de lectură. Sigur, este foarte plăcut să răsfoiești pagini de hârtie, simțind miros de cerneală proaspătă (ca bibliotecar, am auzit de multe ori copiii exclamând “ce frumos miroase a cărți !“), sau să pui un semn de carte când ești nevoit să întrerupi lectura, însă aceste gesturi nu mai definesc cititorul actual, tinzând să devină mai degrabă tabieturi
E-book-urile oferă un alt fel de lectură, dar totuși este lectură. Majoritatea cărților de succes sunt urmate în cel mai scurt timp de ecranizări pompoase, așa încât mai ales tinerii nu mai simt nevoia să citească și cartea de la care a pornit filmul. Dacă poți primi mare parte din mesajul unei cărți prin intermediul viziunii unui regizor, stând comod în fața ecranului, mai are rost să citești cartea? Desigur, mai există și situația în care un film minunat poate face reclamă cărții, dar procentul e foarte mic. Lumea n-are timp!
Pentru generația tânără, principala sursă de divertisment este lumea virtuală. Beneficiind acum, odată cu explozia graficii 3D, de toate avantajele cinematografiei și adăugând participarea directă a jucătorului, industria jocurilor pe calculator oferă un tentant mod de recreere. Un alt inamic al cărții pe hârtie este… cartea însăși. Pentru că editurile sunt societăți comerciale care trebuie să scoată profit și să se supună regulilor economiei de piață, încercând să atingă publicul comercial, ei renunță uneori la diversitate, în favoarea tirajelor best-seller-urilor care se vând bine.
Fără îndoială, accesul nelimitat la tehnologie și conectivitatea permanentă la Internet a adăugat o dimensiune nouă culturii bullying-ului. Bazelon (2013) indică faptul că felul în care copiii se poartă unii cu alții cu ajutorul tehnologiei este o simplă extensie a felului în care se poartă unii cu alții față în față, și nu un tip de comportament cu totul nou sau diferit. Tehnologia pare să agraveze cruzimea, dar nu ea o cauzează. Bullying-ul cibernetic are loc deseori concomitent cu alte tipuri „tradiționale” de bullying, dar acesta diferă de bullying-ul fizic, verbal sau relațional prin aceste aspecte importante:
Toate modificările se învârt în jurul informației. Vitalitatea zilnică pune la dispoziție necontenit proiecții noi oamenilor, care, în același timp, aduc remedieri lucrurilor ce au chiar scopul de a le ușura traiul. Până nu demult, specializarea la locul de muncă viza un domeniu restrâns, deseori un loc de muncă unic, însă nu se poate spune același lucru despre zilele de astăzi. Tendința de schimbare continuă se evidențiază și în domeniul educației. Acum idealul educațional vorbește despre educația permanentă, pe când la începuturi era suficient ca școala să pregătească individul pentru societate. Modernizarea învățământului primar presupune dezvoltarea unor condiții favorabile și crearea unor situații de învățare în care copiii să se dezvolte în acord cu cerințele viitorului, generând o nouă formă de artă. Procesul de învățământ cuprinde predarea, învățarea și evaluarea fiind în strânsă legătură cu alegerea celor mai potrivite metode didactice.
Aruncând o privire asupra procesului de învățământ îl putem analiza din trei perspective:
1. Funcțională: Ce obiective se urmăresc? De ce? Spre ce se tinde?
2. Structurală: Cine participă la desfășurarea procesului educației? Ce potențial au cadrele didactice? Ce potențial au studenții? În ce condiții se desfășoară activitatea educativă? Cu ce resurse?
3. Operațională: Cum se desfășoară procesul de învățământ? Cum se îmbină predarea-învățarea-evaluarea? Ce metode se utilizează?” (Popescu Anamaria, 2019, p.1)
Metodele de învățământ, ca o componentă operațională a procesului de învățământ, își pot aduce aportul crearea unei noi forme de artă prin îndeplinirea unui set de roluri precum:
În epoca digitală în care trăim, tehnologia a devenit omniprezentă în toate aspectele vieții noastre, inclusiv în domeniul educației. De-a lungul anilor, s-a desfășurat o tranziție în etape, de la educația tradițională la cea modernă, bazată pe tehnologie. Cu toate acestea, întrebarea esențială rămâne: Cum putem utiliza tehnologia în mod eficient, menținând totuși valorile și beneficiile educației clasice?
Educația tradițională a reprezentat, de-a lungul timpului, coloana vertebrală a sistemelor educaționale. Acest model implică predarea în clasă, manuale școlare tipărite, testele scrise și interacțiunea directă între profesori și elevi. Metodele tradiționale au fost, și încă sunt, apreciate pentru structura și disciplina pe care le oferă. Aceste metode tradiționale și-au dovedit eficiența de-a lungul timpului , elevii dobândind un vast bagaj de cunoștințe și o cultură generala din diverse domenii. Lipsa instrumentelor digitale nu a constituit un minus în desfășurarea activităților educative.
Un avantaj important al educației clasice constă în construirea relațiilor interpersonale puternice între profesori și elevi, precum și între elevi. Profesorii au oportunitatea de a oferi feedback imediat și de a adapta lecțiile la nevoile individuale ale elevilor. De asemenea, educația tradițională promovează abilitățile sociale și dezvoltarea caracterului prin interacțiuni directe, prin socializare.