Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Într-o dimineață când soarele parcă a prins putere după un somn lung și adânc, m-am trezit mai voios ca niciodată, încercând să-mi pregătesc cât mai repede rucsacul pentru drumeția pe care aveam să o fac alături de câțiva prieteni: Andrei, Marius și bineînțeles, nelipsitul Azorel, cel mai isteț cățel.
Micul dejun l-am servit în grabă, parcă nici nu-mi trebuia să mănânc așa de nerăbdător eram. Mama mi-a pregătit cele necesare și, în sfârșit, gata de plecare. Când am ieșit afară , mirosul puternic al liliacului de curând înflorit în grădina noastră mi-a năpădit în năsucul fin și mititel. Razele strălucitoare ale soarelui înveleau blând coroana liliacului, scuturând din floricele albe roua dimineții.
În vremuri de mult apuse, exista o picătură pe nume Lili. Ea nu era o picătură oarecare, ci una foarte curajoasă, căreia îi plăcea să călătorească peste mări și țări.
Într-una dintre zile, când Lili se plimba deasupra Australiei, zări un șarpe foaaarte însetat. La început Lili nu s-a temut, coborând ușor. Văzând-o, șarpele se gândi că dacă reușește să o păcălească o va putea înghiți imediat. Așa că el, șiret din fire, își încercă norocul întrebând-o:
– Ce cauți tu aici, picătură mică și fricoasă?
Trăia odată pe o câmpie plină de flori o zână, care se numea Zâna Culorilor. Aici ea presăra pe fiecare floare culoare și mult parfum. Cu ajutorul baghetei sale putea să schimbe culoarea oricărei flori de pe câmpie.
În prima zi a primăverii, în timp ce presăra culoare pe unele flori, s-a apropiat de râu un cal mare și frumos, dar negru. Calul o privi pe zână cu ochii săi mari și i-a cerut o favoare:
– Tu ești Zâna Culorilor, poți să-mi împlinești te rog o dorință? Aș vrea să fiu alb, ca zăpada.
Zâna nu a așteptat să-i spună a doua oară că imediat l-a atins cu bagheta sa magică și i-a îndeplinit dorința. Calul cel negru a devenit un cal frumos, alb ca spuma laptelui și ca zăpada cea curată.
Ce facem cu razele de soare, copii? Le băgăm ușurel în sacul cu jucării. Le lăsăm un ceas, poate două, să se ascundă printre prințesele de plastic (cu rochii foarte înfoiate și un păr aproape elastic, care nu se rupe, oricât îl întinzi...) și după ce ne-am pierdut răbdarea de-atâta așteptat, am băut tot sucul din ceșcuțe și în secret, câte trei bomboane am mâncat. Ei, bine, după toate acestea, cel mai curajos dintre noi strecoară în sac și Povestea, amestecă, scutură și trage foarte, foarte tare...doar-doar va răsări cam somnoroasă o rază de soare!
Dar se întâmplă ceva nemaivăzut. Din sac iese o mașină de cusut... vise, pozne și alte glume de puști și fetițe... Stupoare! Unde am făcut o eroare, așa de alintată, că am rămas fără lumina frumos colorată?
E vorba de o altfel de poveste, dragii noștri! O poveste unde voi suntem eroii principali.
A fost odată ca niciodată un colț de Rai format din copii minunați: frumoși, deștepți și fericiți.
Micuții au plecat într-o aventură împreună cu prietenii lor de suflet, învățătorii. Aveau de înfruntat un dragon rău și de neînțeles, care îi amenința oriunde mergeau. Cel mai greu era că nu îl puteau vedea. Era peste tot: în aer, în oameni și în vise uneori. Pentru a nu-i recunoaște, copiii desprinși din curcubeu purtau măști. Le era greu, dar nu imposibil. Se auzeau mai greu, se recunoșteau mai greu, aproape că nu-și mai zâmbeau.
Pe la sfârșitul lui februarie , cele patru domnițe ale anului s-au întâlnit , ca să și reînnoiască garderoba. Locul era același de mii de ani, într-o poieniță scăldată de lumina strălucitoare, ale ultimelor zile de iarnă, amplificată de ultimele petice de zăpadă.
Toate patru se gândeau la ceva inedit , dar autentic, așa că l-au rugat pe vulturul înălțimilor să le aducă o țesătură specială și anume un petec de cer albastru deschis . Apoi au rugat ghiocelul, să-și scuture căpșorul și să le dea verdele crud, al tulpinii sale. Au rugat toți fluturașii, să-și scuture aripioarele, pentru a colora florile primăverii, cu cele mai minunate culori. Pentru a îmbogăți țesăturile, au rugat toate insectele să aducă cele mai crude fire de iarbă.