Model de activitate cognitivă aplicat elevilor cu CES

În viața copiilor cu CES educația are un rol foarte important. Doar prin educație acești copii pot atinge nivele optime de trai, tocmai de aceea un plan educațional specific nevoilor elevilor este necesar, plan ce se poate realiza în cadrul terapiilor educaționale complexe și integrate (TECI).

Aceste terapii TECI abordează complex și integrativ programele educațional terapeutice pentru valorificarea resurselor de învățare prin: stimulare cognitivă, ludoterapie, terapie ocupațională, activități de socializare și formarea autonomiei personale a elevului oferind o largă deschidere spre normalizarea condițiilor de viață.

Educația specială are în vedere un anumit tip de educație adaptată și destinată copiilor care nu reușesc să atingă în cadrul învățământului obișnuit nivele educative și sociale corespunzătoare vârstei.

Cerințe educative speciale - CES - este o sintagmă, care se referă la cerințele în plan educativ ale unor categorii de persoane, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natura intelectuală, senzorială, psihomotrice, fiziologică sau ca urmare a unor condiții psihoafective, socioeconomice sau de altă natură. Aceste cerințe plasează elevul într-o stare de dificultate în raport cu ceilalți din jur, stare care nu-i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care acesta dispune și induce un sentiment de inferioritate ce accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale. În consecință, activitățile educative școlare reclamă noi modalități de proiectare și desfășurare a lor în relație directă cu posibilitățile reale ale elevilor.

Altfel spus, cerințele educative speciale solicită abordarea actului educațional de pe poziția capacității elevului deficient sau aflat în dificultate de a înțelege și valorifica conținutul învățării, și nu de pe poziția profesorului sau educatorului care desfășoară activitatea instructiv-educativă în condițiile unei clase omogene sau pseudo-omogene de elevi.

Totuși, sintagma cerințe educaționale speciale este utilizată mai ales în domeniul psihopedagogiei speciale, unde semnifică necesitatea unor abordări diferențiate și specializate ale educației copiilor cu dizabilități sau deficiențe mintale, intelectuale, ale celor cu afecțiuni neuropsihice, neurofiziologice, senzoriale, fizice, somatice.

În continuare voi prezenta o activitate realizată în cadrul terapiei cognitive. Activitatea a fost realizată de mine la o clasă cu elevi cu deficiență mintală severă și tulburări din spectrul autist. Activitatea se numește « Anotimpurile » și a avut ca scop consolidarea cunoștințelor despre caracteristicile celor patru anotimpuri, sesizarea transformărilor din natură și dezvoltarea limbajului oral.

Din punct de vedere a strategiei metodologice am folosit metode și procedee ca: explicația, conversația euristică, observația, problematizarea, munca independentă și lucrul practic, ca și mijloace și materiale didactice am a utilizat un laptop, cântecel despre anotimpuri, cretă, tablă, planșele suport, jetoanele sub forma unor petale de flori, planșa nr. 2,creioane, fișa de lucru individuală, ghiveci, plantă, pământ. Am realizat activitatea atât frontal cât și individual.

Am început activitatea cu ascultarea unui cântecel « Anotimpurile » prin care elevii au dedus titlul activității, apoi am construit patru flori reprezentând fiecare anotimp cu elementele specifice. Elevii au extras dintr-un coșuleț jetoane sub formă de petale de flori și apoi le-au lipit în funcție de anotimpul pe care îl reprezintă. În acest timp s-au purtat și conversații asupra jetoanelor. Apoi elevii au completat la tablă o planșă în care erau propoziții despre cele patru anotimpuri. A urmat o fișă individual în care elevii au unit 16 imagini cu anotimpul potrivit. S-au realizat aprecieri individuale, iar ca recompensă elevii au plantat împreună cu profesorul o floare într-un ghiveci.

 

 

În concluzie indiferent de activitatea realizată aceasta trebuie să aibă în vedere abordarea actului educațional de pe poziția capacității elevului deficient sau aflat în dificultate de a înțelege și valorifica conținutul învățării.