Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Realitatea contemporană demonstrează că rolul școlii a devenit tot mai complex, tocmai datorită necesității împletirii și corelării funcționale a acesteia cu alte segmente ale socialului. Activitatea zilnică de la catedră confirmă această necesitate vitală într-un prezent tot mai activ. Școala rămâne totuși singurul loc în care se pot realiza măcar secvențial anumite acțiuni cerute, sau chiar impuse uneori, de societatea mereu în transformare. Trebuie să pregătim oameni capabili să se descurce în mod independent (calitatea autonomiei) și să-și dezvolte o gândire holistică prin conexarea rapidă la ultimele informații (calitatea integrării) în situația în care șocurile existențiale și înnoirile, rupturile și schimbările sunt permanente.
Lucrez în alternativa educațională Step by Step de ceva vreme și mi-am dat seama că reprezintă o cale mult mai viabilă de a pregăti adulții societății de mâine, așa cum o cere realitatea în care trăim. Doresc să împărtășesc câteva impresii culese de pe urma studierii unei lucrări editate de Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională (CEDP) Step by Step și intitulată sugestiv ”Instrument de dezvoltare profesională pentru îmbunătățirea calității practicilor educaționale în grupe și clase de copii”, carte pe care am răsfoit-o cu mult interes.
Competențele cheie reprezintă repere de adecvare a sistemelor de educație și formare europene la societatea cunoașterii. Sistemul de învățământ românesc, începând cu ciclul primar, este fundamentat pe formarea acestor competențe, ca seturi de cunoștințe, abilități și atitudini care să îi permită elevului să devină parte funcțională și integrată a societății. Profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a este centrat pe cele opt competențe cheie: 1.Comunicare în limba maternă; 2.Comunicare în limbi străine; 3.Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii; 4.Competență digitală; 5.A învăța să înveți; 6.Competențe sociale și civice; 7.Spirit de inițiativă și antreprenoriat; 8.Sensibilizare și exprimare culturală.
Prin intermediul tuturor disciplinelor din planul-cadru, pe parcursul primilor cinci ani de școală, se pun bazele acestora, formându-se nivelul elementar al fiecărei competențe în parte.
Profesorul are un rol foarte important, el neexecutând doar modele impuse ci fiind un factor activ în dezvoltarea procesului de învățământ, cu atât mai mult, profesorul de limba și literatura româna care trebuie să demonstreze o mare flexibilitate în gândire și în modul de abordare a conținuturilor. El trebuie să fie capabil să facă legături cu toate celelalte discipline și pentru aceasta trebuie să învețe, să se perfecționeze permanent și să vadă în elevi parteneri de dialog. În urma acestui dialog care trebuie să devină din ce în ce mai flexibil, se permite perfecționarea elevului dar și a cadrului didactic. Intenția întregului proces de educație fiind aceea de a crea indivizi capabili de a se descurca pe cont propriu pe drumurile din ce în ce mai întortocheate ale societății moderne într-o continuă și imprevizibilă evoluție.
Perspectiva teoretică a lui Howard Gardner vizează modificarea substanțială a percepției cvasigenerale asupra inteligenței. O consecință este redefinirea inteligenței, înțeleasă de el astfel: „capacitatea de a rezolva probleme ori de a produce bunuri cu o anumită valoare într-un context cultural sau colectiv determinat.
La proiectarea unei lecții pe baza teoriei inteligențelor multiple trebuie pornit de la următoarele întrebări:
Problematica instruirii și educării diferențiate în vederea creșterii eficienței în procesul de învățământ trebuie înțeleasa prin mecanismele educației, succesul care vizează realizarea unor șanse pentru toți elevii, în ceea ce privește construcția edificiului personalități lor și ale analizării gramaticale în vederea creșterii eficienței prin lecțiile din clasă și pregătirea suplimentară în condițiile muncii suplimentare.
Abordarea diferențiată, sistematică și relațională va forma și instrui elevii conform cerințelor educationale actuale. Un rol important îl are principiul accesibilității, al respectării particularităților de vârsta și individuale în predare-învățare. Acest principiu fundamentează metoda diferențierii și individualizării.
Colectivul clasei trebuie abordat ca un tot unitar, chiar dacă este format din structuri diferite (în general se lucrează cu grupuri eterogene). În contextul actual educațional, se pune accent pe caracterul formativ al procesului instructiv-educativ. Adică accentul este pus pe finalitățile acestuia, pe elev.