Realitatea contemporană demonstrează că rolul școlii a devenit tot mai complex, tocmai datorită necesității împletirii și corelării funcționale a acesteia cu alte segmente ale socialului. Activitatea zilnică de la catedră confirmă această necesitate vitală într-un prezent tot mai activ. Școala rămâne totuși singurul loc în care se pot realiza măcar secvențial anumite acțiuni cerute, sau chiar impuse uneori, de societatea mereu în transformare. Trebuie să pregătim oameni capabili să se descurce în mod independent (calitatea autonomiei) și să-și dezvolte o gândire holistică prin conexarea rapidă la ultimele informații (calitatea integrării) în situația în care șocurile existențiale și înnoirile, rupturile și schimbările sunt permanente.
Lucrez în alternativa educațională Step by Step de ceva vreme și mi-am dat seama că reprezintă o cale mult mai viabilă de a pregăti adulții societății de mâine, așa cum o cere realitatea în care trăim. Doresc să împărtășesc câteva impresii culese de pe urma studierii unei lucrări editate de Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională (CEDP) Step by Step și intitulată sugestiv ”Instrument de dezvoltare profesională pentru îmbunătățirea calității practicilor educaționale în grupe și clase de copii”, carte pe care am răsfoit-o cu mult interes.
După cum deja se cunoaște, Step by Step este o alternativă educațională care implementează metode de predare-învățare-evaluare centrate pe copil și încurajează implicarea familiei și a comunității în procesul instructiv-educativ. Prin alternativa educațională Step by Step, copiii sunt încurajați să facă alegeri, să își asume responsabilitatea pentru deciziile lor, să își exprime ideile în mod creativ, să se ajute reciproc, să își dezvolte abilitățile de gândire critică și să gândească liber. Copiii educați în spiritul Step by Step reușesc să definească și să rezolve singuri problemele cu care se confruntă, să comunice ușor cu cei din jur, să înțeleagă și să negocieze.
Iată valorile fundamentale CDEP:
- Susținerea dezvoltării comunităților profesionale în vederea oferirii tuturor copiilor și familiilor acestora educație incluzivă de calitate
- Promovarea și implementarea principiilor democratice în educația și protecția copilului
- Derularea de activități menite să susțină și să dezvolte valorile societății deschise și ale democrației
- Inovație și creativitate în domeniul educației și protecției copilului
- Valorizarea ansamblului copil-copilărie
- Respectarea diversității umane
Lucrarea amintită mai sus, construită pe principiile menționate anterior, se adresează tuturor celor care lucrează în educația timpurie și primară, ilustrând prin exemple parcursul gradat de atingere a unui înalt nivel de calitate în practica centrată pe copil. Această practică de ”învățare” interiorizată, centrată mai mult pe copil, crede în potențialul acestuia, profitând de toate oportunitățile de învățare.
O „pedagogie” de calitate este o formă de artă care nu este o acțiune sau o componentă singulară, ci este combinația tuturor zonelor de interes și principiilor unei educații pentru secolul XXI.
Am ales pentru exemplificare acele căi sau strategii prin care orice cadru didactic interesat și dedicat poate combina diferite componente pentru a crea contextul pedagogic adecvat dezvoltării la maxim a copilului, atât în școală cât și în afara ei, în familie sau în comunitate.
Cadrul didactic interacționează cu copiii într-o manieră prietenoasă și respectuoasă, care sprijină evoluția stabilirii identității proprii și modului de învățare al fiecărui copil:
- Tratează copiii într-un mod care arată că este conștient de unicitatea fiecăruia ca persoană;
- Arată empatie, preocupare și înțelegere oferind copiilor confort și siguranță;
- Utilizează informații și date relevante în stabilirea așteptărilor fiecărui copil;
- Are așteptări realiste privind faptul că în general copiii nu reproduc înțelegerea și comportamentele adulților, dar pot face multe alte lucruri;
- Încurajează toți copiii să vorbească despre felul în care au înțeles ceva sau să-și împărtășească opiniile și perspectivele despre un subiect;
- Se angajează în conversații reale cu fiecare copil în parte, despre subiecte care îi atrag;
- Observă când unii copii au nevoie de mai mult ajutor sau de mai multă stimulare și efectuează modificări în consecință;
- Învață copiii moduri de a se consola singuri;
- Are flexibilitate în activitățile de rutină;
- Incurajează copiii să experimenteze, să găsească noi modalități de a face lucrurile și să vorbească despre descoperirile lor;
- Oferă feedback pozitiv la inițiativele copiilor, arătând interes, punând întrebări, admirând și aprobând.
Interacțiunile cadrului didactic promovează dezvoltarea unei comunități de învățare, din care fiecare copil simte că face parte și în care este sprijinit să-și atingă potențialul:
- Dezvoltă abilitățile sociale ale copiilor ca: ascultarea activă, interesul pentru ce fac ceilalți, încurajarea/consolarea celorlalți, împărtășind bucurie și entuziasm;
- Încurajează copiii să mărturisească și să descrie provocările cu care se confruntă, indiferent dacă este vorba de provocări materiale, cauzate de colegi sau de așteptări;
- Încurajează copiii să își spună liber părerea și îi ajută să găsească cuvintele potrivite pentru a-și exprima argumentele/pozițiile;
- Solicită copiilor să-și dezvolte și să-și clarifice ideile, să facă predicții și să reflecteze;
- Încurajează copiii cu diferențe de limbaj să-și asume riscuri și să nu se teamă de greșelile făcute atunci când vorbesc.
Cadrul didactic dezvoltă înțelegerea copiilor cu privire la valorile societății civile și abilitățile necesare pentru participare
- Aplică tehnici de discuții transformative, care îi încurajează să exploreze o chestiune din propriul lor punct de vedere, să exploreze punctele de vedere ale altor persoane, să întrebe ce altceva s-ar fi putut întâmpla, să întrebe dacă rezultatele au fost echitabile pentru toți;
- Ajută copiii să înțeleagă modul în care stereotipurile și prejudecățile pot influența atitudinea și comportamentul;
- Încurajează copiii să îi trateze pe ceilalți cu echitate, corectitudine, respect și demnitate și să pretindă de la ei același tratament;
- Discută împreună cu copiii modul în care studierea problemelor de mediu schimbă atitudini și comportamente în viața cotidiană și contribuie la o mai mare implicare personală.
Cadrul didactic aplică o varietate de strategii didactice care antrenează copiii în mod activ să-și dezvolte cunoștințele, aptitudinile și vocația, așa cum sunt acestea definite în curriculumul național și care promovează învățarea pe tot parcursul vieții:
- Planifică activități concrete prin care sunt puse în valoare competențe din zone diferite de dezvoltare, care să includă limbaj, matematică, știință și tehnologie, arte creative, studii sociale și dezvoltare fizică, sănătate și bunăstare;
- Activitățile de învățare încurajează explorarea, experimentarea, cercetarea independentă și creativitatea;
- Încurajează copiii să compare, să facă legături, să aibă o continuitate logică a secvențelor, să clasifice, să estimeze, să prognozeze, să raționeze, să justifice, să deducă, să imagineze și să creeze;
- Valorifică și creează diverse oportunități pentru învățarea informală în afara timpului de învățare directă;
- Comunică obiectivele de învățare și încurajează copiii să reflecteze asupra propriului proces de învățare și asupra rezultatelor lui;
- Integrează utilizarea tehnologiei în practica didactică și exemplifică copiilor utilizarea eficientă a computerelor, aparatelor foto, a tabletelor și a telefoanelor inteligente;
Cadrul didactic oferă strategii care promovează dezvoltarea emoțională și socială a copiilor:
- Concepe activități care stimulează sentimentul de individualitate și identitate al copiilor;
- Creează activități care consolidează autonomia și inițiativa copiilor;
- Validează sentimentele copiilor și îi ajută să și le exprime în moduri adecvate;
- Învață copiii să interacționeze unul cu altul, să-și clădească încrederea, să-și dezvolte abilitățile de comunicare și luarea de decizii;
- Sprijină copiii în dezvoltarea abilităților de gestionare a conflictelor, permițându-le să-și exprime sentimentele, punctele personale de vedere și sugerându-le modalitățile de rezolvare a problemelor;
Cadrul didactic proiectează activități ținând cont de experiențele și competențele copiilor, pentru a sprijini și extinde dezvoltarea și educația ulterioară:
- Introduce activitățile educative respectând principiul ce știm – ce vrem să știm – ce am învățat ;
- Încurajează copiii să-și exprime ideile sau cunoștințele în moduri diferite (scheme, povestiri, desene, jocuri de rol);
- Îndeamnă copiii să-și fixeze obiective și să aibă așteptări de la propria activitate și să reflecteze cu privire la rezultatele învățării;
- Integrează experiențe de învățare astfel încât copiii să poată vedea conexiunea dintre conceptele educative și experiențele de zi cu zi, pentru a le aplica în situații reale.
Cadrul didactic utilizează strategii care promovează procesele și procedurile democratice:
- arată copiilor modul în care cooperarea semnificativă între oamenii din societate îi ajută să-și atingă obiectivele;
- discută cu copiii despre responsabilitățile pe care le au unul față de altul și față de colectivul clasei, precum și consecințele neasumării responsabilității pentru acțiunile lor;
- ajută copiii să învețe despre granițe, reguli și limite și să respecte drepturile celorlalți într-o societate democratică, căci regulile ne ajută să creăm un spațiu ideal;
- respectă alegerile făcute de copii, chiar dacă acestea înseamnă comiterea unor greșeli, căci orice alegere în viață atrage asumarea consecințelor acesteia.
Cadrul didactic utilizează oportunități formale și informale de comunicare cu familiile și împărtășesc informațiile către acestea. De asemenea asigură un mediu primitor, sigur, sănătos, stimulant, inclusiv din punct de vedere fizic, care promovează explorarea, educația și independența copiilor. Nu în ultimul rând oferă un mediu care promovează în copii simțul comunității și gestionarea participativă a comportamentelor acestora.
Toate ideile prezentate trebuie să constituie o temă de reflecție cu privire la bunele practici aplicabile în scopul de a răspunde cât mai bine nevoilor impuse de contextele și mediile sociale. Ar fi bine dacă educatorii ar încerca să-și demonstreze că toți copiii au dreptul de a conștientiza, de a-și extinde potențialul și de a-și exprima vocea în dezvoltarea unor proprii identități și abilități, relații și interacțiuni cu ceilalți, cu idei, cu obiecte, precum și cu evenimente reale sau imaginare.
Măiestria unui cadru didactic se dezvoltă și chiar se transformă printr-o astfel de practică profesională deschisă, democrată. Cadrele didactice au o capacitate imensă de a fi agenți ai schimbării în crearea unei lumi mai bune și a unui viitor nou. De aceea e de dorit să-și folosească puterea pe care o au pentru a ajuta copiii și familiile să-și atingă potențialul maxim alături de sprijinul comunităților profesionale de învățare.
În concluzie, definirea calității la modul general, dar mai cu seamă în educație, ar trebui să fie un proces de dialog continuu, care să sprijine cadrele didactice în schimbarea practicii lor și în înțelegerea conceptelor pedagogice, care sunt considerate esențiale pentru a asigura o calitate ridicată, la un anumit moment și într-un anumit loc.
Bibliografie:
Constantin Cucoș, Pedagogie, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2002
Dawn Tankersley, Sanja Brajkovic, Sanja Handzar, Instrument de dezvoltare profesională pentru îmbunătățirea calității practicilor educaționale în grupe și clase de copii, Editura Centrul Step by Step, 2013, pentru ediția în limba română
Publicat de:
Vasilachi Crinarela
Profesor înv. primar, la Școala Gimnazială Nr.5, Piatra Neamț.