Competențele cheie reprezintă repere de adecvare a sistemelor de educație și formare europene la societatea cunoașterii. Sistemul de învățământ românesc, începând cu ciclul primar, este fundamentat pe formarea acestor competențe, ca seturi de cunoștințe, abilități și atitudini care să îi permită elevului să devină parte funcțională și integrată a societății. Profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a este centrat pe cele opt competențe cheie: 1.Comunicare în limba maternă; 2.Comunicare în limbi străine; 3.Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii; 4.Competență digitală; 5.A învăța să înveți; 6.Competențe sociale și civice; 7.Spirit de inițiativă și antreprenoriat; 8.Sensibilizare și exprimare culturală.
Prin intermediul tuturor disciplinelor din planul-cadru, pe parcursul primilor cinci ani de școală, se pun bazele acestora, formându-se nivelul elementar al fiecărei competențe în parte.
Compunerile pe care elevii le realizează la orele de limba și literatura română dezvoltă, la rândul lor, fiecare competență în parte. Cu preponderență se înregistrează un progres în ceea ce privește comunicarea în limba maternă. Elevii își exprimă gânduri, păreri, emoții prin mesaje simple sau complexe, pe anumite teme. Rolul cadrului didactic este acela de a îi provoca să folosească expresii deosebite, aceasta presupunând integrarea cunoștințelor acumulate anterior.
O altă provocare, pentru exersarea comunicării în limbi străine, o poate reprezenta, denumirea în acea limbă a unor noțiuni ce se regăsesc în compunere (exemplu: toamnă-autumn, copac-tree ş.a.).
Competențele matematice sunt relevate prin structura compunerii, a respectării celor trei părți: introducere, cuprins, încheiere, prin identificarea numărului de alineate care corespund fiecăreia sau prin respectarea anumitor cerințe de încadrare într-un anumit număr de cuvinte sau de rânduri. De asemenea, competențele de bază în științe și tehnologii pot fi regăsite în conținutul unei compuneri prin intermediul căreia elevul descrie un anotimp, caracteristicile acestuia, fenomene specifice lui, acțiuni specifice ale oamenilor, manifestarea unor comportamente responsabile în raport cu mediul înconjurător.
Copiii învață să învețe atunci când își clarifică inițial ceea ce presupune realizarea unei compuneri, ei sintetizându-și informațiile pe care deja le au, cunoștințele din varii domenii care le vor facilita îndeplinirea acestei sarcini de lucru, prin concentrare și perseverență.
Manifestarea curiozității fată de tema propusă, încercările de a schița compunerea, hotărârea de a o duce la bun sfârșit, fără teama de a greși, identificarea unor aspecte pozitive, utile, toate acestea sunt manifestări ale spiritului de inițiativă.
Exprimarea bucuriei de a crea folosindu-și toate resursele, de a explora prin intermediul imaginației, folosirea diverselor forme de exprimare, integrarea unor aspecte ale contextului cultural cunoscut, denotă sensibilizarea și exprimarea culturală elementară a elevului.
Bibliografie:
Crișan, A. et al. (1998) Curriculum național pentru învățământul obligatoriu. Cadru de referință. CNC-MEN, București: Editura Corint
***Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). In: Official Journal of the European Union, L 394/10, 2006, pp. 10-18.
Publicat de:
Roșca Delia-Elena
Profesor înv. primar, la Școala Gimnazială „Ioan de Hunedoara”, Sântimbru.