Perspectiva teoretică a lui Howard Gardner vizează modificarea substanțială a percepției cvasigenerale asupra inteligenței. O consecință este redefinirea inteligenței, înțeleasă de el astfel: „capacitatea de a rezolva probleme ori de a produce bunuri cu o anumită valoare într-un context cultural sau colectiv determinat.
La proiectarea unei lecții pe baza teoriei inteligențelor multiple trebuie pornit de la următoarele întrebări:
♦ Cum pot folosi cuvântul scris sau vorbit? (inteligența lingvistică)
♦ Cum pot introduce numere, calcule, logică, clasificări, deprinderi de gândire? (inteligența logico- matematică)
♦ Cum pot folosi culoarea și materialele vizuale? (inteligența spațială)
♦ Cum pot aduce în lecție sunetul, muzica, ritmul? (inteligența muzicală)
♦ Cum pot mișca trupul și mâinile elevilor? (inteligența kinestezică)
♦ Cum pot aduce natura la lecții? (inteligența naturistă)
♦ Cum pot motiva elevii să coopereze în învățare? (inteligenta interpersonală)
♦ Cum pot evoca sentimente și amintiri personale? (inteligenta intrapersonală).
Valorificând aceste tipuri de inteligențe, încă de la clasa I, fiecare elev va conștientiza punctele tari și slabe pe care le posedă, va încerca să le fructifice pe cele tari și să le amelioreze pe cele slabe. În același timp elevii vor înțelege că lucrând individual sau în echipă, pot obține rezultate maxime, valorificând tot ceea ce pot ei oferi mai bun.
„Accesând” inteligențele „tari”, elevilor li s-au deschis oportunități spre o mai bună asimilare a cunoștințelor, o mai bună rezolvare a sarcinilor, s-a stimulat motivația pentru lectură, au ajuns mai ușor la trăirea stărilor și sentimentelor.
La ora de cunoașterea mediului, la tema „Animale sălbatice”, clasa I, se poate aplica, de asemenea teoria inteligențelor multiple, astfel:
- Inteligența spațială/vizuală: să reprezinte animalele din pădurile din țara noastră, să-și reamintească de excursia făcută la grădina zoologică, să deseneze și să modeleze din plastilină, pentru a explica un animal îndrăgit, să recunoască animalele din imagine;
- Inteligenţa lingvistică: se discută imaginea cu animale sălbatice, ce știu despre animalele respective, joc de rol, memorizări, convorbiri, ghicitori, să compare animalele etc;
- Inteligența naturalistă: activitate de observare spontană și dirijată, „În pădure”, jocuri „Urme de animale”, „Labirinturi”;
- Inteligența logică: să aranjeze pe o coloană elementele pe care le-a observat la animalul ales; să construiască probleme ale cărei date să conțină ceea ce cred că e caracteristic pentru animalul ales; numărători vesele; povești cu animale;
- Inteligența chinestezică: să mimeze animalul îndrăgit, arătând ceea ce îi este caracteristic; să mimeze apoi alt animal arătând ceea ce îi este asemănător și ceea ce îi diferă; joc: „Cursa cu animale”;
- Inteligența intrapersonală: să motiveze de ce și-au ales animalul respectiv; asemănări și deosebiri dintre ele;
- Inteligența muzicală: se procură instrumente ca: tobă, corn, buhai etc. Prezentarea instrumentelor muzicale și utilizarea lor; formularea unor propoziții pin care să descrie instrumentele observate și să reproducă sunetele emis de acestea;
- Inteligența interpersonală: dialogul, jocuri de rol, „discuție” imaginară între animalele din pădure(ursul și vulpea, iepurele și lupul) etc.
Putem realiza cu elevii proiecte pe diferite teme, care presupun inițiativă, creativitate, originalitate, cercetare, studiu individual, muncă în echipă, în selectarea și prelucrarea informațiilor utile, în alegerea modalităților de ilustrare a informațiilor, în organizarea și realizarea dosarului colectiv, în realizarea suporturilor pentru ilustrare și evaluare. Această trudă a elevilor, cu niveluri diferite de competente și abilități, este răsplătită cu satisfacția reușitei, dar și mai mult cu lărgirea ariei de cunoștințe referitoare la subiectul ales.
Consider că este o necesitate instruirea diferențiată în scoală, prin îmbinarea celor opt tipuri de inteligență Gardner, deoarece:
- se prezintă idei importante în mai multe moduri și oportunități de a arăta ce au învățat;
- elevul trebuie să execute un lucru corect, conform scopului ales, să știe să stabilească prioritățile, să anticipeze consecințele acțiunilor sale, să ia decizii corecte, să fie perseverent și consecvent, să fie onest, drept de încredere, să-și îndeplinească conștiincios îndatoririle, să aibe o conduită frumoasă, să aibe putere de autocontrol și să ia atitudine față de cei ce se abat de la normele legale, să îndepărteze barierele negative, să nu se descurajeze în fața greutăților, să facă tot ce este mai bun în toate situațiile ivite în viața de elev.
Bibliografie:
Jinga, I. , Istrate E. ; Manual de pedagogie; 2006 ; Ed. All; București
Păun, Emil; Teoria și metodologia instruirii; 2001, Universitatea Transilvania ,Brașov
Publicat de:
Ionciu Magda
Profesor înv. primar, la Școala Gimnazială Tg. Trotuș.