Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
A sosit un anotimp îndrăgit de toată lumea, iar acesta este primăvara. Acum toate poveștile încep să se transforme și să capete o altă aură. Totul se transformă zilnic. Natura ne șoptește că există viață peste tot și că în fiecare început de primăvară există fericire. Câte flori apar! Câtă lumină și câtă culoare! Primăvara așterne peste tot un covor multicolor.
Iar în văzduh păsările câmpului compun triluri de renaștere. Un parfum ușor de flori se răspândește la adierea vântului. Mugurașii dezmierdați de soare încep să se umfle de bucurie. Brazii care tocmai și-au lepădat mantia de nea privesc bucuroși spre soare. Albinele cele muncitoare și fluturii cei vioi ne asigură că vremea frumoasă și zilele însorite se apropie. Gândăceii și cărăbușii dorm la soare dezmorțindu-și picioruțele și aripioarele. O buburuză se îndreaptă greoi pe un fir de iarbă. Este greu și pentru ea să-și revină din somnul cel profund de astă iarnă.
Un buchet pentru tine,
Cu flori în mii de culori
Eu am cules,
Din grădina de vise.
Sincer îți mulțumesc,
Că viață mi-ai dat,
Ești totul pentru mine
Sunt fericită și zâmbesc!
Primăvara, taina naturii, care o iarnă întreagă e amorțit-n așteptarea exploziei de viață a materiei sub forma ei diversă.
O rază de soare dă posibilitatea renașterii. Totul treptat prinde culoare, își ia formele și locul sub soare. Are primăvara rânduiala ei. Mai întâi, pârâiașele prin a fredona numărul lor vioi, își măresc volumul. Soarele fură zăpada și o dăruie pământului, iar el se îmbracă încet cu iarbă verde.
Câtă bucurie trezește în suflet ghioceii, primele flori de primăvară, atât de gingași, că te miri cum rezistă la înghețurile care mai sunt la început de primăvară. E puterea vieții asupra morții și omul devine plin de energie.
Sufletul zboară împreună cu păsările. Se ridică și ciocârlia spre cer. Prinde culoare viața fiecărei persoane, așa cum primăvara colorează totul în jur, omul simte că este o parte din natură și fără el ar suferi multe și începe a le rândui cu răbdare și pricepere , mai întâi curăță totul în jur, taie via, de la vie trece la livadă, din livadă în câmpuri. Și cum îi râde sufletul , admirând lanurile verzi câtă speranță pune când aruncă sămânța în pământ, îndreptându-și ruga spre cer pentru a ne milui și a ne da roada așteptată.
Primăvara este unul dintre cele mai plăcute anotimpuri. Poeții au compus nenumărate poezii despre frumusețile acestui sezon. Diminețile sunt plăcute și încep să se încălzească, amiezile sunt liniștitoare, după amiezile sunt calme și răcoroase, iar nopțile sunt confortabile.
Păsările încep să cânte, cerul este senin, iar vântul bate revigorant. Fiecare obiect din natură arată nemaipomenit, florile înfloresc, iar frunzele încep să apară în copaci.
Primăvara este anotimpul bucuriei. Plantele verzi se află pe câmp, iar pământul se înverzește cu plante și flori. Primăvara este un anotimp în care vremea nu este nici rece, nici caldă, zilele și nopțile nu sunt nici prea lungi, nici prea scurte. Primăvara este anotimpul preferat al multor oameni.
Primăvara, fiica cea mai tânără a bătrânului an, cea aducătoare de bucurie și voie bună a sosit și la grădinița mea cu alaiul ei de flori, lumină și culoare. Totul e învăluit în mantia de lumină a soarelui, care mângâie blând pământul și toate vietățile. Bolta albastră se oglindește în apele limpezi ale râurilor. Zilele sunt mai blânde și mai lungi, iar nopțile mai scurte. Primăvara a așternut peste tot un covor multicolor.
Câmpurile și dealurile au înverzit, iar livezile se pregătesc să dea în floare. În păduri, mușchiul copacilor e moale ca o pernă de puf, iar brazii care abia și-au lepădat mantia de nea privesc mândri către soare. În desișuri a albit floarea ghiocelului și un parfum ușor de toporași se răspândește la adierea vântului din amurg.
Copilăria este vârsta marilor superlative, vârsta celei mai pure sincerități și a celei mai depline libertăți. În acești ani, copiii se întreabă multe lucruri și sunt foarte curioși, dar de un singur fapt sunt siguri și optimiști și anume cel al viitoarei lor profesii „Când voi crește mare vreau să devin…”. Nu știu dacă de atunci, sau de puțin mai târziu, ceva din „arta de a fi dascăl” s-a statornicit în sufletul meu. De fiecare dată în jocurile și gândurile mele mă închipuiam într-o sală plină de elevi, dezlegându-le tainele cunoașterii și introducându-i în lumea vastă a cunoștințelor. Cu timpul, acest lucru m-a captivat și mi-a stârnit interesul, eram convinsă că această meserie îmi este destinată mie și astfel, am făcut tot posibilul să devin ce mi-am dorit cu adevărat.