Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Sintagma „societate informațională” este foarte des utilizată în abordările teoretice, dar și în discursurile cotidiene, pentru a desemna acel tip de societate care a devenit dependentă de complexele rețele electronice de informare și de comunicare și care alocă un mare volum de resurse dezvoltării activităților de acest. Într-o astfel de societate, cantitatea de informație difuzată prin numeroase canale de comunicare crește exponențial și este accesibilă unei mulțimi impresionante de oameni.
Societatea informației este o realitate cotidiană prezentă în serviciile de bibliotecă și în accesul la baze de date la distanță. Societatea informației cere o infrastructură suficient de mobilă, care presupune o rețea de servicii de informare accesibile tuturor.
Biblioteca este serviciul de bază al societății informației. Bibliotecile trebuie să facă față unei frecvențe sporite a cititorilor în condițiile extinderii resurselor. În ultimii ani, bibliotecile și-au construit o infrastructură tehnică solidă realizând conexiunile de rețea necesare, și-au pus documentele în rețea și au cumpărat materiale documentare atât pentru utilizatori cât și pentru personalul propriu pe care l-a pregătit pentru exploatarea programelor de calculator și bazelor de date.
Educația prin turism reprezintă o modalitate inovatoare de a învăța și de a descoperi lumea înconjurătoare. Combinația dintre experiențele de călătorie și cunoașterea culturală poate oferi o perspectivă unică asupra diversității și a importanței conservării mediului înconjurător. Un exemplu de astfel de educație prin turism este proiectarea traseului educativ din „Pădurea de smarald”, în cadrul proiectului „Ecoturism și dezvoltare locală în comuna Tazlău”.
Obiectivele strategice ale atelierului propus au inclus parcurgerea unui traseu turistic și de ecologizare în „Pădurea cu tisă” care acoperă pantele Dealului Miclea. Acest traseu tematic a oferit participanților posibilitatea de a se conecta cu natura și de a învăța despre flora și fauna specifică zonei. Pe parcursul traseului, participanții au avut ocazia să descopere diverse plante și animale, precum și să înțeleagă importanța conservării biodiversității. Ghidați de specialiști în domeniu, aceștia au învățat despre ecosistemele fragile și despre măsurile de protecție necesare pentru a le păstra intacte.
Legăturile lui Eminescu cu folclorul și-au găsit originile în copilăria sa și au continuat până la maturitate. Față de cultura populară, Eminescu simțea o atracție teribilă, având nevoie de ea ca de aer sau ca de apă, pentru că ea îi dădea un sens vieții.
Pentru Eminescu, cultura populară a fost cu adevărat vârsta de aur, a unei lumi „ce gândea în basme și vorbea în poezii”, adică pentru care mitul era substanța gândului, iar poezia modul obișnuit de expresie.
Făt-Frumos din lacrimă face parte din proza eminesciană orientată spre fantastic filosofic și mit. Importanța folclorului a fost hotărâtoare pentru opera lui Eminescu. Valorificarea creației populare a fost punctul forte al programului romanticilor.
Legăturile lui Mihai Eminescu cu folclorul național au constituit dominanta operei sale. Primul filosof și teoretician care atrăgea atenția asupra importanței folclorului în operele romanticilor a fost Herder. După ce 1-a cunoscut pe Herder, Eminescu a dobândit conștiința necesității acestei uniuni cu folclorul.
Pentru Eminescu folclorul a devenit o școală frecventată fără întrerupere și de la care a învățat un mod de înțelepciune specific poporului său. Eminescu a încercat, spre deosebire de alți romantici europeni, integrarea sa deplină în modul de creație popular.
Mitul iubirii urmărește nașterea unui mit erotic în viața lui Mircea Eliade, mit ce va fi transpus treptat în operele sale din prima perioadă de creație – Romanul adolescentului miop, Șantier, Maitreyi, Întoarcerea din rai.
În copilărie, Mircea Eliade trăiește primele sale revelații mistice care îl vor purta către o lume distinctă de cea reală, suspendată în sine, atemporală. Această lume secundă va deveni un model ideal în căutarea căruia se va afla necontenit și pe care imaginația sa debordantă, alimentată fie de numărul mare de cărți citite, fie de alte întâmplări reale în care istoria, destinul îl va arunca ulterior, îl va transpune simbolic în roman.
Pornind de la teoria irecognoscibilității sacrului, întreaga viață a lui Mircea Eliade poate fi privită ca o încercare neobosită de recunoaștere a sacrului camuflat în realitatea opacă a existenței cotidiene, iar fiecare nouă experiență trăită poate fi considerată un pas pe calea inițierii în vederea atingerii unui Centru ce coincide spațiului sacru descoperit în copilărie – reeditare a lumii zeilor în care limitele sunt anulate, ființa putându-se sustrage constrângerilor psihologice, sociale, etice, fiziologice, dobândind astfel „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”. Cele două căi pe care se poate accede către acest spațiu sunt dragostea și moartea. De vreme ce moartea include însă și extincția, dragostea rămâne singura modalitate acceptabilă de eliberare de sub constrângerile timpului istoric.
Interesul pentru lectură al elevilor noștri este, trebuie să recunoaștem, tot mai scăzut. Lectura concurează astăzi cu forme de comunicare tot mai atractive, bazate pe tehnologia audiovizuală, de aceea beneficiile ei sunt din ce în ce mai greu de înțeles. Pentru profesorii de limba și literatura română, a cultiva plăcerea lecturii în rândul elevilor este din ce în ce mai dificil, dar nu imposibil dacă aplici strategii cât mai variate, până descoperi ce se potrivește cel mai bine elevilor cu care lucrezi.
În cele ce urmează voi prezenta câteva sugestii de stimulare a interesului pentru lectură prin orele de gramatică, care să completeze activitatea desfășurată în acest sens la orele de literatură.
Orele de gramatică nu exclud informațiile și competențele de literatură, căci documentele curriculare în vigoare susțin o abordare integrată a noțiunilor din cele două domenii, limba și literatura.
Cel mai simplu mod de integrare a cunoștințelor este exemplificarea noțiunilor gramaticale prin fragmente de opere literare. Mai mult, pornind de la aceste fragmente, elevii pot fi provocați să facă predicții în legătură cu subiectul textelor și, astfel, motivați să le citească integral.
O altă metodă de integrare a cunoștințelor de limbă și literatură și, totodată, de stimulare a interesului pentru lectură și dezvoltare a competențelor de lectură este proiectul. Două proiecte de lectură foarte îndrăgite de elevii mei au fost Aiurea-n tramvai și Cartea cuvintelor dispărute, legate de noțiunile de vocabular predate.
În învățarea chimiei, activitățile outdoor pot juca un rol esențial în consolidarea cunoștințelor teoretice și dezvoltarea abilităților practice. Aceste activități oferă elevilor oportunitatea de a experimenta și de a explora chimia într-un mediu real, în afara laboratorului tradițional. În acest eseu, vom explora importanța acestor activități în procesul de învățare a chimiei și impactul lor asupra motivației și înțelegerii elevilor.
Este necesară o delimitare conceptuală în termeni psiho-pedagogici a învățării chimiei, pentru stabilirea rolurilor multiple pe care le joacă activitățile outdoor în formarea tinerilor în cadru instituțional. Astfel, învățarea chimiei presupune un proces complex prin care elevii dobândesc cunoștințe și înțelegere în domeniul științei chimice. Conceptul de învățare a chimiei se bazează pe explorarea proprietăților, structurii și transformărilor materiei, precum și pe dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor și gândire critică. O abordare eficientă a învățării chimiei implică interacțiunea activă a elevilor cu subiectul, utilizarea experimentelor practice, modele vizuale și tehnologie modernă.
În procesul instructiv-educativ, învățarea chimiei poate fi împărțită în mai multe etape. În primul rând, elevii trebuie să înțeleagă conceptele de bază, cum ar fi atomul, elementul, compusul și reacția chimică. Apoi, ei vor explora structura atomică a materiei, modelul atomic și tabelul periodic al elementelor. În continuare, vor învăța despre legăturile chimice, formarea și denumirea compușilor, precum și reacțiile chimice și echilibrul chimic. În final, elevii vor aborda subiecte avansate, cum ar fi termodinamica, cinetica chimică, chimia organică și chimia analitică. Prin intermediul acestei progresii, elevii își dezvoltă abilitățile de a face conexiuni și de a rezolva probleme complexe, pregătindu-se astfel pentru studii superioare și cariere în domeniul chimiei sau în domenii conexe, precum medicina sau ingineria chimică.