Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Engleza este o limbă globală și tot mai mulți oameni o învață. Întrucât engleza este o limbă internațională, este integrată în sistemul educațional din multe țări și este pe scară largă utilizată în multe părți ale vieții, prin urmare este predată ca limbă străină în școlile din întreaga lume de la o vârstă fragedă (Broughton et al, 2003). Oliver (2016) a afirmat că predarea limbii engleze ca limbă străină necesită utilizarea a diferite metode și tehnici. Într-adevăr, o serie de metode de predare diferite a fost dezvoltată de mulți profesori și cercetători de peste un secol, inclusiv metode inovatoare. În secolul trecut, metodologiile de predare a limbilor străine variau între două abordări; prima abordare se concentra pe utilizarea limbii pentru comunicare, în timp ce a doua abordare s-a axat pe analiza tehnicilor lingvistice, inclusiv pe învățarea regulilor gramaticale (Matus, 2011).
Acest studiu investighează utilizarea TRIZ - o metodă de rezolvare inventivă a problemelor care contribuie la a face mintea cursanților mai flexibilă și creativă - ca metodă inovatoare de predare a limbii engleze în scopul creșterii capacității de lectură și de rezultatele academice la citire și scriere.
Cititul și scrisul într-o limbă străină au nenumărate beneficii. Îmbunătățirea abilităților de citire pot dezvolta, de asemenea, abilitățile cognitive și fiziologice ale indivizilor. Într-un studiu realizat de Schwerdt (2019), a fost constatat că indivizii care au atins un grad adecvat de abilitate de citire au avut invariabil rezultate educaționale mai bune ceea ce i-a determinat să aibă un impact favorabil asupra economiei naționale. Cheng și Matthews (2016) au subliniat, de asemenea, că abilitățile de lectură sunt esențiale pentru consolidarea altor abilități lingvistice, cum ar fi scrisul. De asemenea, îmbunătățirea abilităților de scriere este în mare măsură benefică, deoarece acestea consolidează abilitățile intelectuale ale cursanților, de exemplu dezvoltarea gândirii, eficiența limbajului, și comunicarea.
S-a demonstrat faptul că o persoană își poate dezvolta creativitatea de-a lungul vieții. Problema stimulării creativității se pune în sensul valorificării potențialului existent, antrenării interesului, curiozității, motivației cu scopul de a găsi soluții noi, autentice, rezolvări originale diferitelor probleme. În școală este indicat ca profesorul să aleagă acele metode și procedee didactice prin care să stimuleze creativitatea copiilor, sa îi facă să găsească singuri răspunsuri, să caute rezolvări inedite. În cele ce urmează se vor exemplifica metodele generale de stimulare creativă aplicate la orele de educație plastică.
Brainstormingul este utilizat în lecția despre pata de culoare. Se suprapun pete de culoare, se presează și li se cere elevilor să găsească asemănări între forma petei rezultate și elemente cunoscute, apoi să completeze desenul și să îi dea un titlu corespunzător.
Metoda Philips 6-6, asemănătoare brainstormingului, permite foarte bine stimularea creativității de grup. Elevii sunt împărțiți în grupuri de câte 6. Profesorul enunță tema de lucru, iar elevii primesc câte o foaie mare și carioci sau creioane de diferite culori. Primul începe, desenând pe foaie un element pe care îl dorește, complet sau incomplet, apoi foaia se rotește spre dreapta și fiecare coleg continuă desenul anterior cu o altă culoare pentru a putea fi identificată contribuția fiecăruia.
Această metodă poate fi aplicată pe tabla smart, copiii fiind foarte încântați de participarea la o astfel de dezbatere. Pe lângă stimularea creativității și colaborarea între membrii grupului, metoda înlătură plictiseala și conformismul orei, imprimându-i un caracter activ, stimulând imaginația și spontaneitatea.
Manualul reprezintă unul dintre instrumentele didactice utilizate în procesul de formare a elevului. Ca orice material auxiliar utilizat în demersul didactic, profesorul este persoana avizată pentru alegerea cărții școlare pe care urmează să o valorifice în cadrul orelor de curs. Manualul constituie un suport în demersul didactic, un reper de activități în atingerea scopului educațional. Școala contemporană a cunoscut numeroase modificări în ultimele decenii. Astăzi instituțiile de învățământ, implicit profesorul, au un rol definitoriu asupra dezvoltării personale armonioase a elevului și asupra cunoașterii mediului social de către acești beneficiari în formare. Realizarea manualului vizează respectarea conținuturilor prevăzute în programa disciplinei și atingerea competențelor generale și specifice prin activitățile propuse.
Manualul unic, tradițional a fost substituit de existența unei varietăți de manuale alternative care îi permit profesorului să își aleagă mijlocul didactic potrivit stilului său de predare. Manualele alternative se caracterizează prin viziunea diferită a autorilor cu privire la prezentarea acelorași conținuturi din programă. Cu toate că în cazul unor manuale se poate constată anumite neajunsuri din punct de vedere informațional sau a insuficienței aplicațiilor propuse la unitățile de învățare, acestea nu reprezintă neapărat o piedică în actul educațional fiindcă orice profesor competent își gestionează potrivit strategia de predare-evaluare.
Studiul de caz urmărește să evidențieze importanța utilizării platformelor de învățare în dezvoltarea formatului blended-learning în procesul educațional, în special în învățarea limbii și literaturii române. Prin integrarea tehnologiei digitale în activitățile de predare-învățare-evaluare, se urmărește îmbunătățirea rezultatelor școlare ale elevilor și dezvoltarea competențelor lor lingvistice și literare.
Metodologie:
1. Selecția participanților: Studiul a fost realizat pe un grup de elevi dintr-o clasă de liceu, care au utilizat platforme de învățare online în cadrul formatului blended-learning pentru limba și literatura română.
2. Implementarea programului: Elevii au avut acces la o platformă de învățare online care oferă resurse educaționale interactive, teste, exerciții și materiale suplimentare pentru consolidarea cunoștințelor de limba și literatura română.
3. Colectarea datelor: S-au utilizat metode multiple de colectare a datelor, inclusiv evaluări academice, teste de evaluare a competențelor lingvistice, feedback și observații de la elevi.
Sintagma „societate informațională” este foarte des utilizată în abordările teoretice, dar și în discursurile cotidiene, pentru a desemna acel tip de societate care a devenit dependentă de complexele rețele electronice de informare și de comunicare și care alocă un mare volum de resurse dezvoltării activităților de acest. Într-o astfel de societate, cantitatea de informație difuzată prin numeroase canale de comunicare crește exponențial și este accesibilă unei mulțimi impresionante de oameni.
Societatea informației este o realitate cotidiană prezentă în serviciile de bibliotecă și în accesul la baze de date la distanță. Societatea informației cere o infrastructură suficient de mobilă, care presupune o rețea de servicii de informare accesibile tuturor.
Biblioteca este serviciul de bază al societății informației. Bibliotecile trebuie să facă față unei frecvențe sporite a cititorilor în condițiile extinderii resurselor. În ultimii ani, bibliotecile și-au construit o infrastructură tehnică solidă realizând conexiunile de rețea necesare, și-au pus documentele în rețea și au cumpărat materiale documentare atât pentru utilizatori cât și pentru personalul propriu pe care l-a pregătit pentru exploatarea programelor de calculator și bazelor de date.
Educația prin turism reprezintă o modalitate inovatoare de a învăța și de a descoperi lumea înconjurătoare. Combinația dintre experiențele de călătorie și cunoașterea culturală poate oferi o perspectivă unică asupra diversității și a importanței conservării mediului înconjurător. Un exemplu de astfel de educație prin turism este proiectarea traseului educativ din „Pădurea de smarald”, în cadrul proiectului „Ecoturism și dezvoltare locală în comuna Tazlău”.
Obiectivele strategice ale atelierului propus au inclus parcurgerea unui traseu turistic și de ecologizare în „Pădurea cu tisă” care acoperă pantele Dealului Miclea. Acest traseu tematic a oferit participanților posibilitatea de a se conecta cu natura și de a învăța despre flora și fauna specifică zonei. Pe parcursul traseului, participanții au avut ocazia să descopere diverse plante și animale, precum și să înțeleagă importanța conservării biodiversității. Ghidați de specialiști în domeniu, aceștia au învățat despre ecosistemele fragile și despre măsurile de protecție necesare pentru a le păstra intacte.