Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Ion Frunzetti menționa în cartea sa denumită În căutatrea tradiției, ideea că "educația și în primul rând cea artistică, nu se poate face decât ținând seama de tipologia indivizilor de educat." Pentru că "educația estetică poate contribui de la vârste foarte fragede la ecloziunea aptitudinilor înnăscute și la dezvoltarea lor continuă prin exercitare, după cum ajută la fixarea atitudinilor dobândite, necesare unui tip de activitate mentală, unui tip de funcționare a afectelor și impulsurilor, unui tip de organizare a dominantelor psihice."
Tinerii care au obișnuința de a citi creează imagini sugestive cu bogăție mare de detalii și de semnificații. Din reprezentările lor se desprind valori morale, idei, idealuri și fapte concentrate în concepte precum dreptate, bine, demnitate.
"Tocmai în necesitatea acestei reconstruiri și reconstituiri a realului într-un context guvernat de legi și criterii de ordonare proprii, altele decât ale realului fizic, își află originea libertatea de creație specific artistică".
Creativitatea este însușirea de a fi creator; putere creatoare Provine din cuvântul francez créativité - Capacitate de a crea, de a produce valori.
În cartea sa Psihologia creativității, Gabriela Popescu distinge patru feluri de creativitate: Creativitatea ca produs, creativitatea ca proces, creativitatea ca potențialitate general umană și creativitatea ca dimensiune complexa general umană
Metodele de învățământ sunt acele căi prin care elevii ajung, în procesul de învățământ, sub coordonarea profesorilor, la dobândirea de cunoștințe, deprinderi, la dezvoltarea capacităților intelectuale și la valorificarea aptitudinilor specifice.
O metodă care se aplică în demersul didactic este metoda cubului, o strategie de predare-învățare ce urmărește un algoritm care vizează descrierea, comparația, asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea, atunci când se dorește explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi îmbogățit cu noi cunoștințe sau a unei situații privite din mai multe perspective.
Fiecare fațetă a cubului cuprinde câte un tip de sarcină de lucru: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.
În aplicarea metodei vom parcurge următoarele etape:
a) realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele pe care cadrul didactic le va considera potrivite ținând cont de natura și mesajul textului;
b) anunțarea temei, a subiectului pus în discuție;
c) împărțirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinței de pe una din fețele cubului;
d) redactarea finală și împărtășirea ei celorlalte grupe;
e) afișarea finală pe tablă sau pe pereții clasei.
Metode de atragere spre cunoaștere sunt multiple, astfel un mijloc educațional important în raport cu dezvoltarea cognitivă și afectivă a copilului ce-i oferă acestuia oportunitatea de a observa, de a cerceta, de a cunoaște în mod direct o mare varietate de aspecte, marcând astfel progrese în dezvoltarea personală este excursia. Pornind de la lucruri concrete, obiectivele vizate sunt valori simbolice pentru cultura generală continuând către spiritual, în sensul că materia are spiritul creatorului său, liantul acestor entități fiind profesorii organizatori.
Aceștia pot înlesni educarea și dezvoltarea simțului estetic, stârnind dragostea pentru natură și respectul pentru frumusețile ei, stimulează curiozitatea și spiritul de echipă al copiilor, aceștia păstrând în memorie unele momente ce pot fi de neuitat pentru ei pentru tot restul vieții.
În învățământul modern se pune accentul pe educația centrată pe elev, pe creșterea caracterului aplicativ al cunoștințelor și al activităților, pe stimularea motivației elevilor pentru învățare. De aceea, alături de metodele de predare tradiționale, preponderent expozitive, se folosesc și cele moderne, activ-participative. Acestea sunt de multe ori mai atractive pentru elevi, deoarece favorizează accesul la cunoaștere prin forțele proprii, spontaneitatea și cooperarea, renunțându-se la învățarea mecanică a conținuturilor. Pornind de la aceste idei, am încercat să explicăm metodele activ-participative, alături de cele expozitive în receptarea tipurilor de personaje într-un roman.
Un rol important în realizarea unei educații de calitate centrate pe elev îl reprezintă dezvoltarea și diversificarea curriculară la nivelul școlii, creșterea caracterului aplicativ al cunoștințelor și al activităților, precum și stimularea motivației elevilor pentru învățare. În învățământul modern se pune accentul pe stimularea învățării prin cooperare și folosirea metodelor activ-participative care să solicite atât mecanismele gândirii, cât și pe cele ale imaginației, ale creativității. Metodele de învățare centrate pe elev fac lecțiile mai interesante și îi ajută pe elevi să înțeleagă și să valorifice conținuturile într-un alt mod decât dacă acestea ar fi predate prin metode tradiționale. În procesul instructiv-educativ în care se folosesc metode activ-participative elevii lucrează eficient unii cu alții și ași dezvoltă abilități de colaborare și de ajutor reciproc. În orele în care sunt folosite aceste metode, profesorul are rolul de a-i ajuta, de a-i îndruma și de a-i stimula pe elevi în receptarea sau sistematizarea cunoștințelor. Cunoscând potențialul fiecărui elev, el le respectă opiniile și le arată că pot emite idei valoroase, apreciind ideile bune și manifestând înțelegere pentru ideile nereușite. Totodată, prin folosirea acestor metode, este cultivată independență cognitivă, spontaneitatea și autonomia de învățare. Este favorizat accesul la cunoaștere prin forțele proprii, stimulându-se atitudinea de reflectare asupra propriilor demersuri de învățare. Profesorul le oferă elevilor posibilitatea de a-și exprima părerea într-o atmosferă plăcută, de colaborare și de respect reciproc, promovând o atitudine deschisă, pozitivă și receptivă.
Arii curriculare: Terapie educațională complexă și integrată, Om și societate.
Subiectul: "Târgul micilor antreprenori".
Tipul lecției: Interdisciplinară
Scopuri:
S1: Încurajarea elevilor să dobândească spirit de afaceri;
S2: Dezvoltarea capacitații de comunicare și de lucru în echipa;
S3: Promovarea firmelor participante;
S4: Stabilirea unei relații de prietenie și de colaborare intre acestea;
S5: Afirmarea talentelor.