„Starea de bine” este un concept tot mai des folosit în educație, într-o lume tot mai agitată, în care elevii trebuie să facă față multor presiuni, de la temele pentru acasă, concursuri, examene, până la probleme personale și sociale.
În mod tradițional, școala răspunde nevoilor curente ale elevilor, urmărește succesul pe termen scurt (însușirea materiei, rezultate bune la examene etc.). Toate aceste sunt bune și necesare, dar nu suficiente. Funcționalitatea și sănătatea fizică, emoțională, socială, adică starea de bine a elevilor au urmări pe tot parcursul vieții. Ed Diener (2011) a scris: „Fericirea este capitalul emoțional pe care îl putem cheltui în căutarea altor rezultate atractive. Cercetările arată că oamenii fericiți trăiesc mai mult, cedează la mai puține boli, rămân căsătoriți mai mult, comit mai puține crime, produc idei mai creative, muncesc mai mult și mai bine la locul de muncă, câștigă mai mulți bani și îi ajută pe alții mai mult.” (pag. 20)
În urma unor cercetări, s-a constatat că starea de bine în sala de clasă sporește motivația intrinsecă, scade problemele disciplinare, crește performanța academică, îmbunătățește satisfacția școlară și duce la înflorirea indivizilor, comunităților și națiunilor (Buecker et al., 2018). Bucuria, iubirea, aprecierea, emoțiile pozitive îmbunătățesc capacitatea elevilor de a primi informații, de a le interpreta și de a le folosi cu un nivel ridicat de creativitate ți productivitate.
Nu doar elevii se simt motivați când starea de bine se instalează în jurul lor. Profesorii apreciați și respectați, care se bucură de starea de bine în școală, se confruntă mai ușor cu provocările, nu ajung la epuizare, nu își pun la îndoială propria eficacitate, vor crea relații pozitive cu colegii, cu elevii, cu părinții acestora.
Starea de bine nu înseamnă neapărat că elevii se simt bine tot timpul. Tristețea, frica, furia, frustrarea sunt emoții normale care apar firesc în viața oricărui individ. Starea de bine îl ajută să facă față acestor emoții în mod pozitiv și constructiv, să rămână în siguranță, să învețe și să se dezvolte mai departe.
Matematica este o disciplină care se predă în orice școală din lume. Este o materie pe care unii elevi o iubesc, în timp ce pentru ați elevi este un chin. Unii sunt mai buni la algebră, alții la geometrie. Din păcate, nu toți elevii au înclinații native către matematică. De aici și respingerea ei, aproape “tradițională” pentru mulți elevi. Caracterul abstract al acestei discipline, dublat de lipsa aplicațiilor simple și concrete oferite de profesor, care să ilustreze utilitatea practică a matematicii duc inevitabil la o „respingere” emoțională din partea unor elevi când vine vorba de studiul matematicii. Iată deci, că aici intervine talentul profesorului care știe sa transforme o materie recunoscută de elevi ca “aridă”, într-una frumoasă și folositoare. Dacă profesorul va ști să-i arate elevului de ce ar trebui să fie suficient de interesat pentru a-și cheltui energia intelectuală în studiul matematicii, există toate premisele pentru a afirma că starea de bine există. „Umanizând” matematica se vor declanșa în rândul elevilor sentimente și atitudini predominant pozitive, reziliență, optimism și satisfacții în experiențele de învățare.
Profesorului îi revine sarcina să caute „sarea și piperul” pentru ca lecția de matematică să fie pe placul elevilor, pentru ca starea de bine să-i însoțească în experiențele lor de învățare. Această misiune devine din ce în ce mai grea, față în față cu elevul de astăzi, asaltat de tehnologie, care nu are răbdare să memoreze formule sau să rezolve zeci de exerciții și probleme. Preferă să petreacă timpul pe social media, are cont pe Tik Tok, face parte din generația Z, generația digitală, cu noi inițiative, principii și posibilități de dezvoltare. Ca urmare, în mintea oricărui profesor apar întrebări legate de ce îi învățăm pe acești tineri și mai ales cum îi învățăm.
Există în lecția de matematică, oricât de pretențioasă ar fi din punct de vedere al conținuturilor predate și indiferent de nivelul de vârstă al elevilor, momente în care putem să ne adresăm laturii afective. Începutul lecției, imediat după momentul organizatoric, „spargerea gheții” poate fi o modalitate rapidă de a relaxa creierul unui elev. Fie că vorbim de încălzirile necesare orei de matematică, fie că trecem în revistă conținuturi cunoscute pentru exersare, prezentate într-o formă atractivă, inedită, plăcută elevilor, aproape de nevoile lor, vor trezi interesul acestora, le creează o stare de bine, înainte de a intra în lucrurile mai noi și mai complicate care urmează a fi predate.
Aduc în atenție câteva mici „trucuri” prin care am adus zâmbete pe buzele elevilor:
Jocul „Minutul” (clasa a V-a) – Elevii stau în picioare, cu ochii închiși și li se cere să se așeze pe scaun și să deschidă ochii atunci când consideră că a trecut o jumătate de minut. Urmează discuții: De unde ați știut când să vă așezați? (am numărat în gând); Cum se poate exprima jumătatea de minut ca fracție ordinară, gândindu-ne la secundele numărate? (30/60); Ce altă fracție folosim pentru a exprima jumătatea? (1/2); Ce fel de fracții sunt acestea? (echivalente)
Pe aplicația Mentimeter (clasa a VI-a), elevii sunt invitați să răspundă la întrebarea: Ce credeți? Mulțimea numerelor întregi conține mai multe numere întregi pozitive sau mai multe numere întregi negative? Elevii vor fi foarte încântați să folosească telefonul în lecția de matematică și vor observa că răspunsurile lor apar pe ecran sub formă de word cloud.
Eternele coloane de exerciții por fi înlocuite cu scheme colorate, ușor de completat (clasa a VI-a).
Ceasul ecuațiilor (clasa a VII-a) - Elevii citesc exercițiile propuse și le rezolvă, verificând corectitudinea rezultatelor cu ajutorul orelor de pe ceas.
Știați că ...? (clasa a VIII-a) - Gradul Fahrenheit, notat cu °F, este o unitate de măsură a temperaturii? Pentru a o transforma în grade Celsius se folosește formula (F-32)/1,8. Așadar, temperatura exprimată în °C este o funcție f cu formula: f(F) = (F-32)/1,8
De exemplu, f(77) = 25 – vizualizare pe aplicația Geogebra
Având dată o temperatură C exprimată în °C, ce formulă are funcția g care exprimă acea temperatură în °F?
Câte °F înseamnă 10°C?
Se verifică rezultatul pe aplicația Geogebra.
Utilizarea manualului digital și a altor resurse educaționale deschise vine ca o urmare firească a acceptării realității că tehnologia modernă ocupă astăzi un loc important și în viața elevilor noștri și noi suntem datori să valorificăm aceste aspecte.
„Va exista întotdeauna ceva mult mai urgent decât protejarea stării de bine a copiilor. Dar niciodată nu va exista ceva mai important.” (UNICEF Office of Research (2013). Child Well-being in Rich Countries: A comparative overview, Innocenti Report Card 11, UNICEF Office of Research, Florence).
Bibliografie:
Bentea, C. (2017). Autoeficacitatea profesorului, epuizarea profesorilor și bunăstarea psihologică. The European Proceedings of Social & Behavioral Sciences , 1128 1136. (https://edtechbooks.org/-PGj).
Buecker, S., Nuraydin, S., Simonsmeier, B., Schneider, M. & Luhmann, M. (2018). Bunăstarea subiectivă și performanța academică: o meta-analiză. Jurnalul de Cercetare în Personalitate 74 . (https://edtechbooks.org/-PHzN).
Cameron, K. (2012). Conducere pozitivă: Strategii pentru performanță extraordinară (ed. a II-a). Berrett-Koehler.
Diener, E., & Biswas-Diener, R. (2011). Fericire: Deblocarea misterelor bogăției psihologice .
Oxana Draguța, Starea de bine a elevului de azi – succesul și sănătatea adultului de mâine, în revista Didactica Pro nr.4-5, mai 2018.
Publicat de:
Codău Andra Ramona
Profesor matematică, la Școala Gimnazială Nr. 11, Oradea, Bihor.