Sintagma „societate informațională” este foarte des utilizată în abordările teoretice, dar și în discursurile cotidiene, pentru a desemna acel tip de societate care a devenit dependentă de complexele rețele electronice de informare și de comunicare și care alocă un mare volum de resurse dezvoltării activităților de acest. Într-o astfel de societate, cantitatea de informație difuzată prin numeroase canale de comunicare crește exponențial și este accesibilă unei mulțimi impresionante de oameni.
Societatea informației este o realitate cotidiană prezentă în serviciile de bibliotecă și în accesul la baze de date la distanță. Societatea informației cere o infrastructură suficient de mobilă, care presupune o rețea de servicii de informare accesibile tuturor.
Biblioteca este serviciul de bază al societății informației. Bibliotecile trebuie să facă față unei frecvențe sporite a cititorilor în condițiile extinderii resurselor. În ultimii ani, bibliotecile și-au construit o infrastructură tehnică solidă realizând conexiunile de rețea necesare, și-au pus documentele în rețea și au cumpărat materiale documentare atât pentru utilizatori cât și pentru personalul propriu pe care l-a pregătit pentru exploatarea programelor de calculator și bazelor de date.
Valorile fundamentale ale societății informației sunt următoarele:
- dreptul la informație și posibilitatea de a o utiliza;
- dreptul la cetățenie și la competențele legate de cetățenie;
- dreptul la auto exprimare, la creativitate și la exercitarea acestor drepturi.
Informația și accesul la informație reprezintă o condiție primordială în calea progresului. Mai multă informație înseamnă mai multă cunoaștere, informația este atât purtătoare, cât și generatoare de cunoaștere, între societatea informațională și cea a cunoașterii existând o colaborare perfectă.
Informația este corespondentul puterii în lumea modernă, fapt unanim recunoscut de numeroase personalități, printre care Francis Bacon, om de știință ilustru, care afirma cu toată responsabilitatea: „Cunoașterea înseamnă putere”.
Scopul fundamental al oricărei biblioteci este satisfacerea cerințelor informaționale și de documentare ale utilizatorilor. Pentru realizarea acestui obiectiv cererile utilizatorilor trebuie identificate într-un timp cât mai scurt, iar serviciile bibliotecii trebuie să fie disponibile într-un loc potrivit și într-un mediu adecvat care să îl încurajeze pe utilizator să apeleze la bibliotecă.
Utilizarea crescândă a rețelelor de informare și accelerarea ritmului de acumulare a cunoștințelor cer competențe în gestiunea informației și a cercetării documentare care sunt superioare competențelor tradiționale ale bibliotecii.
Dispozitivele tehnologice sunt omniprezente în societatea actuală. Și bibliotecile școlare pot folosi această șansă pentru a atrage copiii în bibliotecă. Tehnologiile oferă putere și oportunități de a câștiga cunoștințe și experiențe dincolo de cărțile tipărite. Ele sparg toate barierele fizice și sociale.
Într-un articol publicat pe 9 mai 2014 pe Facebook, Bill Gates menționa că nu există nici un sector care să nu fie influențat de tehnologii și că rolul tehnologiilor în viața de zi cu zi va crește constant în anii care vin. Bibliotecile secolului 21 dispun de cărți și alte resurse tipărite, dar are de asemenea printere 3D, softuri pentru crearea conținuturilor audio-video, instrumente care pentru o persoană ar fi prea complicat de cumpărat. Folosirea în comun a resurselor, caracteristică bibliotecii tradiționale, în era digitală capătă alte valențe, resursele sunt altele decât numai cărțile și informația.
Abundența de informații disponibile datorită tehnologiilor complică situația elevilor care nu știu cum să evalueze și să selecteze informația corectă pentru a o transforma în cunoștințe asimilate. Crește rolul bibliotecarului de expert informațional, cu toate că studiile sociologice demonstrează că utilizatorii de informații au încredere în motoarele de căutare la fel de mult ca în bibliotecari. Bibliotecile devin din ce în ce mai importante în diseminarea știrilor oferite de oceanul Internet.
Bibliotecarii școlari trebuie să ajute elevii să facă alegeri înțelepte, mai ales pentru că tot ce ei plasează on-line devine public, ireversibil și ușor identificabil.
Bibliotecile oferă elevilor spații unde aceștia continuă să învețe, dezvoltîndu-și abilitățile de bază, necesare pentru participarea în viața socială, culturală și economică a școlii. Aceasta presupune dezvoltarea culturii generale, studierea limbilor, dezvoltarea abilităților de lectură, dezvoltarea competențelor tehnologice etc.
Bibliotecile școlare trebuie să asigure și o comunicare între generațiile unei unități de învățământ pentru că adună laolaltă elevii din diverse zone sociale, cu diverse aptitudini; dacă biblioteca oferă un spațiu primitor și o atitudine binevoitoare a bibliotecarului, dacă acesta promovează toleranța, biblioteca poate deveni un loc foarte căutat de copii.
E binevenită utilizarea bibliotecii pentru întruniri, pentru activități pe grupuri de interese similare, pentru antrenamentele de debate, pregătiri pentru concursuri, alte proiecte care au în centru copiii. Foarte eficiente sunt proiectele unde sunt implicați și părinții, ca primii responsabili de educația copiilor.
„Putem spune, fără teama de a greși, că tehnologia informației a produs și va produce schimbări istorice în biblioteci, pornind de la modul de lucru, abilitățile și cunoștințele bibliotecarilor și terminând cu repoziționarea și redefinirea rolului pe care aceștia trebuie să și-l asume în noua societate informațională”.
Bibliografie:
Anghelescu, Hermina G.B.; Dediu, Liviu-Iulian - Manual pentru cursul Dezvoltarea serviciilor de bibliotecă, București, 2010;
Dediu, Liviu – Iulian, Managementul serviciilor pentru utilizatori in bibliotecile contemporane. Editura ANBPR – 2012.
Publicat de:
Matei Giorgiana
Profesor, la Școala Gimnazială Ion Ionescu, Valea Călugărească.