Metode de învățământ folosite în predarea-învățarea limbii și literaturii române

Metodele de învățământ sunt acele căi prin care elevii ajung, în procesul de învățământ, sub coordonarea profesorilor, la dobândirea de cunoștințe, deprinderi, la dezvoltarea capacităților intelectuale și la valorificarea aptitudinilor specifice.

O metodă care se aplică în demersul didactic este metoda cubului, o strategie de predare-învățare ce urmărește un algoritm care vizează descrierea, comparația, asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea, atunci când se dorește explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi îmbogățit cu noi cunoștințe sau a unei situații privite din mai multe perspective.

Fiecare fațetă a cubului cuprinde câte un tip de sarcină de lucru: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ.

 

În aplicarea metodei vom parcurge următoarele etape:

a) realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele pe care cadrul didactic le va considera potrivite ținând cont de natura și mesajul textului;
b) anunțarea temei, a subiectului pus în discuție;
c) împărțirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinței de pe una din fețele cubului;
d) redactarea finală și împărtășirea ei celorlalte grupe;
e) afișarea finală pe tablă sau pe pereții clasei.

Printre avantajele acestei metode se numără: dezvoltarea capacităților de analiză, sinteză, aplicare, transfer, argumentare ale elevilor, o mai bună înțelegere a problemei abordate, având în vedere cele 6 perspective luate în calcul, motivarea elevilor pentru participarea la activitate, activizarea elevilor, dezvoltarea capacităților comunicaționale. În sens contrar, voi menționa ca limite ale acestei metode: posibilitatea ca celelalte teme propuse să fie tratate superficial de elevii care se vor concentra în rezolvarea propriei teme, consum mare de timp, posibilitatea apariției dezordinii în timpul activității, neimplicarea tuturor elevilor în rezolvarea sarcinilor din cadrul fiecărui grup.

Am folosit metoda cubului în cadrul unei lecții de receptare a cunoștințelor după ce am studiat romanul „Enigma Otiliei” de George Călinescu.

După ce am desenat cubul pe tablă, am scris pe fiecare latură a acestuia următoarele cuvinte: ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, COMPARĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ, DESCRIE.

 

Vom începe cu cerințele aferente cuvântului ANALIZEAZĂ.

1. - analizează din punct de vedere stilistic descrierea camerei Otiliei și prezintă trăsăturile de caracter, temperament ce se desprind din modul cum este organizată încăperea în care trăiește tânăra fată.

„În aproprierea ferestrei se afla o masă de toaletă cu trei oglinzi mobile și cu multe sertare. În fața ei se vedea un scaun rotativ de pian. Sertarele de la toaletă și de la dulapul de haine erau trase afară în felurite grade, și-n ele se vedeau, ca niște intestine colorate, ghemuri de panglici, cămăși de mătase mototolite, batiste de broderie și tot soiul de nimicuri de fată. Cutii de pudră numeroase, unele desfundate, flacoane de apă de Colonia, destupate, erau aruncate în dezordine pe masa de toaletă, ca-ntro cabină de actriță, dovedind graba cu care Otilia le mânuia. Rochii, pălării zăceau pe fotolii, pantofi pe sub masă, jurnale de modă franțuzești mai peste tot, amestecate cu note muzicale pentru piano-forte. Pe un fotoliu se găsea un morman de cărți, cele mai multe nemțești, dar și romane franțuzești din colecția KALMANN-Levy, ilustrată și cartonată”.

Răspuns posibil - Urmând tiparul de descriere balzacian, descrierea camerei ajută la caracterizarea în mod indirect a personajului principal feminin, indicând preocuparea acesteia pentru cultură, muzică, literatură, dezordinea fiind exteriorizarea comportamentului ei tumultos, asemenea unei furtuni. De asemenea, este o persoană cochetă, mărturie stând cutiile de pudră și flacoanele de parfum.

Din punct de vedere stilistic, enumerația este dublată de o multitudine de epitete, de comparații cu puternică forță sugestivă.

2. - Analizează ce stări sufletești îi încearcă pe cei doi tineri, Otilia și Felix, când părăsesc Bucureștiul pentru o escapadă la moșia lui Pascalopol.

Răspuns posibil - părăsirea casei din strada Antim și în mod implicit a locului unde se consumau majoritatea conflictelor pentru o escapadă la țară, dă prilejul celor doi tineri să se simtă în sfârșit liberi, să-și poată analiza în voie sentimentele și emoțiile, să se simtă descătușați de povara orașului și să se bucure de liniștea pe care o râvnesc amândoi.

 

A doua fațetă a cubului conține cuvântul ASOCIAZĂ.

1. - Asociază următoarelor momente din roman câte un epitet la alegerea ta:

a) - primirea lui Felix de către Otilia
b) - reacția familiei la decesul lui Costache Giurgiuveanu
c) - finalul romanului

2. - Asociază fiecărui personaj caracteristici din chenarul următor:

Otilia	inteligent	demagog
Felix	imprevizibil	elegant
Costache Giurgiuveanu	nesupus	naiv
Pascalopol	sensibil	invidios
Aglae	malițios	avar
Aurica	rafinat	generos
Stănică	profitor	ignorant

 

Pe următoarea față a cubului este scris cuvântul COMPARĂ.

1. - Compară pe Otilia cu verișoara ei, Aurica, indicând statut social, moral, trăsături de caracter.

Răspuns posibil - Vârsta celor două personaje feminine este indicată de însuși narator - Aurica, o femeie în jur de 30 de ani, în timp ce Otilia este o adolescentă de 18-19 ani.

Aurica este fiica Aglaei și a lui Simion Tulea, nepoata lui Costache Giurgiuveanu, în timp ce Otilia este fiica vitregă a acestuia, Costache neadoptând-o în mod legal. Din aspectele prezentate în roman, singura preocupare a Auricăi este găsirea unui partener pentru încheierea unei căsătorii, acest scop devenind aproape o obsesie, în timp ce Otilia este preocupată de artă, începând studiile la Conservator, o tânără plăcută de majoritatea bărbaților, fără a depune vreun efort în acest sens.

Aurica este o persoană invidioasă, ignorantă, obositoare, cu preocupări superficiale, bârfitoare, intrigantă, spre deosebire de verișoara ei care are preocupări artistice, este generoasă, sensibilă, imprevizibilă, inteligentă.

2. - Compară destinul celor doi tineri - Felix și Otilia - având în vedere aspectele prezentate în roman.

,,Războiul dădu lui Felix, peste câțiva ani, prilejul de a se afirma încă de tânăr. După încheierea păcii, fu aproape numaidecât profesor universitar, specialist cunoscut, autor de memorii și comunicări științifice, colaborator la tratate de medicină cu profesori francezi. Se căsători într-un chip care se chema strălucit și intră, prin soție, într-un cerc de persoane influente.

Destinul Otiliei este rezumat de o frază a lui Stănică - „a divorțat de Pascalopol, după ce l-a tocat, și acum e prin Spania, prin America, nu știu pe unde, nevasta unui conte, așa ceva”. În continuare, o întâlnire neprevăzută a lui Felix cu Pascalopol e menită să aducă completări în acest sens „moșierul scoase o fotografie care înfățișa o doamna foarte picantă, gen actriță întreținută și un bărbat exotic cu floare la butonieră. Fotografia era făcută la Buenos Aires.”

 

A patra fațetă a cubului conține cuvântul APLICĂ.

1. - Găsește citate din critica literară și asociază-le pasaje din roman care să le justifice verdicitatea.

Răspuns posibil : Otilia „destinul ei este de a rămâne în ambiguitate, între da și nu, între solar și mister, între real și utopic” - Constantin Ciopraga - „eu sunt o zăpăcită, nu știu ce vreau, eu sunt pentru oamenii blazați care au nevoie de râsetele tinereții ca Pascalopol”; „sunt foarte capricioasă, vreau să fiu liberă”.

Stănică - „Cațavencu al ideii de paternitate” - Ov.Crohmălniceanu - îi ține un discurs demagogic Olimpiei despre „neputința fiziologică”, acuzând-o că se sustrage „îndatoririlor morale față de societate, că vrea să împiedice „crearea unei familii”.

2. - Găsește în roman descrierea casei din strada Antim și descrierea casei lui Pascalopol și compară cele două locuințe.

Răspuns posibil: casa lui Costache Giurgiuveanu „zidăria era crăpată și scorojită în foarte multe locuri și din crăpăturile dintre fațada casei și trotuar ieșeau îndrăzneț buruienile. Pereții erau grosolan tencuiți și zugrăviți cu șablonul și cu mâna, imitând picturile pompeiene și îndeosebi porfirul; mobila era greoaie, de nuc, cu ciubucuri fantastice și mari ca niște bombe, iar prin geamul bufetului se ghicea o dezordine generală.

Casa lui Pascalopol : „ferestrele și încăperile erau înalte, ușile largi și cu frontoane de lemn bogat ornamentate, tavane decorate cu stucuri. Biroul avea o masă simplă de stejar. Pe ea se aflau un teanc de registre și la un capăt o mare mașină de scris. Pe pereți se vedeau tablouri alese cu gust, o copie veche după Salvator Rosa, un Grigorescu autentic”.

Stilul arhitectural total diferit al celor două case reflectă faptul că proprietarii nu dispuneau de același bun-gust, de același simț artistic și estetic și de aceeași preferință pentru calitate.

 

Fața cubului cu numărul cinci poartă denumirea ARGUMENTEAZĂ.

1. - Argumentează de ce Costache Giurgiuveanu amână mereu întocmirea actelor de adopție a Otiliei, deși acesta o iubea sincer pe fată și avea o îndatorire morală față de mama ei.

Răspuns posibil - După decesul mamei Otiliei, Costache s-a aflat sub observația permanentă a surorii lui, Aglae, care a încercat constant să-i influențeze deciziile și să-l îndepărteze pe bărbat de Otilia, repetându-i că fata nu este copilul său natural.

Deși puternic influențat de sora lui, Costache nu a dat dovadă de inițiativă și a lăsat mereu să planeze incertitudinea asupra statutului social al fetei. La un moment dat s-a hotărât să înceapă demersul adopției, promițându-i fetei că va rezolva această problemă, dar decizia sa nu a avut o finalitate.

2. - Argumentează de ce Aglae o ura atât de mult pe Otilia.

Răspuns posibil - Aglae a considerat-o mereu pe Otilia o straină, nu a integrat-o niciodată în familie și a privit-o mereu ca pe o parvenită care dorea să profite de fratele ei, cheltuindu-i averea. Mai mult, aceasta a observat că tânara are niște calități deosebite, șarm și contrasta puternic cu fiica sa, Aurica care era ștearsă și lipsită de orice strălucire.

 

Pe ultima fațetă a cubului este notat cuvantul DESCRIE.

1. - Descrie în stilul balzacian pe care l-a adoptat și George Călinescu în romanul „Enigma Otiliei” strada pe care locuiești.

2. - Descrie o altă tipologie a unui avocat, contrară celei lui Stănică Rațiu.

Răspuns posibil: O altă tipologie de avocat ar fi cea a avocatului inteligent, serios, sobru, care vorbește puțin și concentrat, care analizează faptele înainte de a trage concluzii, care lupă pentru adevăr și nu încearcă să-l distorsioneze în mii de feluri.

 

Bibliografie:
Crenguța - Lăcrămioara Oprea - „Strategii didactice interactive”
Valeriu Marinescu - „Metodica predării limbii și literaturii române”