Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
În ultimii ani, atât pentru profesorii din învățământul primar, dar mai ales pentru cei din învățământul gimnazial, au existat preocupări pentru a realiza abordări culturale, eteronomice și interdisciplinare în cadrul orelor de educație muzicală.
Educația muzicală contribuie la formarea unei personalități armonioase, sensibile și creative a copiilor, capabili să-și exprime prin muzică ideile și sentimentele, să comunice cu semenii, să vibreze afectiv la valorile artei muzicale. Procesul educației muzicale este o activitate complexă, continuă, sistematică și unitară, care începe din copilărie și se termină la sfârșitul vieții.
Termenul „eteronom” are rolul de a orienta profesorul în a alege domeniul de conținut, nefiind obligatoriu ca acesta să se regăsească în manual și să fie utilizat. Sunt propuse audiții tematice, care trebuie interpretate ca repertoriu orientativ. Preluarea unor lucrări din repertoriul propus spre audiție în cel ce va fi interpretat vocal și/sau instrumental va fi încurajată.
În condițiile în care atât în școală, cât și în societatea actuală se comută accentul de pe memorarea unui mare volum de cunoștințe pe dezvoltarea gândirii creatoare, pe deprinderea metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală și independentă, este necesar ca elevul să devină participant activ la propria formare, iar profesorul să se situeze pe poziția de îndrumător al elevului. Apelul la metodele moderne este cu atât mai important pentru că stimulează participarea activă a tuturor elevilor la orele de Educație muzicală.
Metoda R. A. I. (Răspunde - Aruncă - Interoghează) vizează o reflectare a ceea ce elevii au învățat prin formularea de întrebări și provocarea unor răspunsuri.
Descriere: La finalul lecției sau a unei secvențe de lecție, se realizează un joc cu mingea (sau alt obiect ușor) după următoarele reguli:
Engleza este o limbă globală și tot mai mulți oameni o învață. Întrucât engleza este o limbă internațională, este integrată în sistemul educațional din multe țări și este pe scară largă utilizată în multe părți ale vieții, prin urmare este predată ca limbă străină în școlile din întreaga lume de la o vârstă fragedă (Broughton et al, 2003). Oliver (2016) a afirmat că predarea limbii engleze ca limbă străină necesită utilizarea a diferite metode și tehnici. Într-adevăr, o serie de metode de predare diferite a fost dezvoltată de mulți profesori și cercetători de peste un secol, inclusiv metode inovatoare. În secolul trecut, metodologiile de predare a limbilor străine variau între două abordări; prima abordare se concentra pe utilizarea limbii pentru comunicare, în timp ce a doua abordare s-a axat pe analiza tehnicilor lingvistice, inclusiv pe învățarea regulilor gramaticale (Matus, 2011).
Acest studiu investighează utilizarea TRIZ - o metodă de rezolvare inventivă a problemelor care contribuie la a face mintea cursanților mai flexibilă și creativă - ca metodă inovatoare de predare a limbii engleze în scopul creșterii capacității de lectură și de rezultatele academice la citire și scriere.
Cititul și scrisul într-o limbă străină au nenumărate beneficii. Îmbunătățirea abilităților de citire pot dezvolta, de asemenea, abilitățile cognitive și fiziologice ale indivizilor. Într-un studiu realizat de Schwerdt (2019), a fost constatat că indivizii care au atins un grad adecvat de abilitate de citire au avut invariabil rezultate educaționale mai bune ceea ce i-a determinat să aibă un impact favorabil asupra economiei naționale. Cheng și Matthews (2016) au subliniat, de asemenea, că abilitățile de lectură sunt esențiale pentru consolidarea altor abilități lingvistice, cum ar fi scrisul. De asemenea, îmbunătățirea abilităților de scriere este în mare măsură benefică, deoarece acestea consolidează abilitățile intelectuale ale cursanților, de exemplu dezvoltarea gândirii, eficiența limbajului, și comunicarea.
S-a demonstrat faptul că o persoană își poate dezvolta creativitatea de-a lungul vieții. Problema stimulării creativității se pune în sensul valorificării potențialului existent, antrenării interesului, curiozității, motivației cu scopul de a găsi soluții noi, autentice, rezolvări originale diferitelor probleme. În școală este indicat ca profesorul să aleagă acele metode și procedee didactice prin care să stimuleze creativitatea copiilor, sa îi facă să găsească singuri răspunsuri, să caute rezolvări inedite. În cele ce urmează se vor exemplifica metodele generale de stimulare creativă aplicate la orele de educație plastică.
Brainstormingul este utilizat în lecția despre pata de culoare. Se suprapun pete de culoare, se presează și li se cere elevilor să găsească asemănări între forma petei rezultate și elemente cunoscute, apoi să completeze desenul și să îi dea un titlu corespunzător.
Metoda Philips 6-6, asemănătoare brainstormingului, permite foarte bine stimularea creativității de grup. Elevii sunt împărțiți în grupuri de câte 6. Profesorul enunță tema de lucru, iar elevii primesc câte o foaie mare și carioci sau creioane de diferite culori. Primul începe, desenând pe foaie un element pe care îl dorește, complet sau incomplet, apoi foaia se rotește spre dreapta și fiecare coleg continuă desenul anterior cu o altă culoare pentru a putea fi identificată contribuția fiecăruia.
Această metodă poate fi aplicată pe tabla smart, copiii fiind foarte încântați de participarea la o astfel de dezbatere. Pe lângă stimularea creativității și colaborarea între membrii grupului, metoda înlătură plictiseala și conformismul orei, imprimându-i un caracter activ, stimulând imaginația și spontaneitatea.
Manualul reprezintă unul dintre instrumentele didactice utilizate în procesul de formare a elevului. Ca orice material auxiliar utilizat în demersul didactic, profesorul este persoana avizată pentru alegerea cărții școlare pe care urmează să o valorifice în cadrul orelor de curs. Manualul constituie un suport în demersul didactic, un reper de activități în atingerea scopului educațional. Școala contemporană a cunoscut numeroase modificări în ultimele decenii. Astăzi instituțiile de învățământ, implicit profesorul, au un rol definitoriu asupra dezvoltării personale armonioase a elevului și asupra cunoașterii mediului social de către acești beneficiari în formare. Realizarea manualului vizează respectarea conținuturilor prevăzute în programa disciplinei și atingerea competențelor generale și specifice prin activitățile propuse.
Manualul unic, tradițional a fost substituit de existența unei varietăți de manuale alternative care îi permit profesorului să își aleagă mijlocul didactic potrivit stilului său de predare. Manualele alternative se caracterizează prin viziunea diferită a autorilor cu privire la prezentarea acelorași conținuturi din programă. Cu toate că în cazul unor manuale se poate constată anumite neajunsuri din punct de vedere informațional sau a insuficienței aplicațiilor propuse la unitățile de învățare, acestea nu reprezintă neapărat o piedică în actul educațional fiindcă orice profesor competent își gestionează potrivit strategia de predare-evaluare.
Studiul de caz urmărește să evidențieze importanța utilizării platformelor de învățare în dezvoltarea formatului blended-learning în procesul educațional, în special în învățarea limbii și literaturii române. Prin integrarea tehnologiei digitale în activitățile de predare-învățare-evaluare, se urmărește îmbunătățirea rezultatelor școlare ale elevilor și dezvoltarea competențelor lor lingvistice și literare.
Metodologie:
1. Selecția participanților: Studiul a fost realizat pe un grup de elevi dintr-o clasă de liceu, care au utilizat platforme de învățare online în cadrul formatului blended-learning pentru limba și literatura română.
2. Implementarea programului: Elevii au avut acces la o platformă de învățare online care oferă resurse educaționale interactive, teste, exerciții și materiale suplimentare pentru consolidarea cunoștințelor de limba și literatura română.
3. Colectarea datelor: S-au utilizat metode multiple de colectare a datelor, inclusiv evaluări academice, teste de evaluare a competențelor lingvistice, feedback și observații de la elevi.