Metoda proiectului la ora de limba engleză

În ultimii ani, din cauza schimbărilor și provocărilor sociale și economice, noi metode de predare au apărut și au fost acceptate rapid de societate și, bineînțeles, de instituțiile de învățământ. Astfel, oamenii aud despre proiecte la fiecare pas și în prezent tot ceea ce facem, nu doar în educație, ci și în orice domeniu, se face conform unui proiect, care stabilește obiective clare și organizează munca în etape ușor de atins, cu scopul de a realiza anumite produse finale. Profesorii de limbi străine, și în special profesorii de engleză, au fost printre primii care au adoptat predarea prin intermediul proiectelor, deoarece au observat faptul că utilizarea activităților legate direct de interesele elevilor crește considerabil implicarea acestora în învățarea limbii și a conținutului.

Prin integrarea proiectelor în predare, profesorii reușesc să creeze medii de învățare pline de viață, care îi motivează pe elevi să se implice activ, fiind stimulați să-și folosească toate abilitățile și să își asume responsabilitatea pentru propria învățare. Mai mult, activitățile în care se utilizează metoda proiectului îi ajută pe profesori să se distanțeze de tipul de lecție în care profesorul are rolul dominant și să se îndrepte către constituirea unei comunități de elevi în care predomină comunicarea autentică, învățarea prin cooperare și rezolvarea problemelor.

Unii profesori de limbi străine confundă munca la un proiect cu lucrul în grup la clasă, învățarea în colaborare sau activități mai complexe bazate pe sarcini. Cu toate acestea, munca la un proiect implică dimensiuni mult mai importante decât o simplă activitate în grup a elevilor sau învățarea prin cooperare. Când proiectează activități care valorifică metode proiectului, profesorul trebuie să țină cont de următorii factori care fac parte integrantă a acestei metode: orientarea către învățarea semnificativă sau angajată, legătura limbă-cultură, organizarea activităților fie ca și colaborare productivă, fie ca sarcini individuale și, în final, importanța lecturii extensive pentru obținerea celor mai bune rezultate.

Activitățile bazate pe proiecte par a fi cea mai potrivită opțiune atunci când se alege o metodă eficientă pentru introducerea culturii la clasă. Elevilor li se poate cere să lucreze la un proiect care le va permite să descopere diferite fapte despre diferite culturi. Ei pot răsfoi diverse resurse, cum ar fi internetul, ziarele, revistele, pot urmări emisiuni TV sau filme etc. și apoi pot pregăti un produs final cu informațiile colectate. Produsele finale pot lua diferite forme: o prezentare, o broșură, un poster, un buletin informativ, un test, o zi sau un eveniment cultural etc. Important este să le permitem elevilor să disemineze rezultatele muncii lor în cadrul comunității educaționale – în clasă, în școală, în alte școli – deoarece acest eveniment final de prezentare poate stimula participarea lor la astfel de activități în viitor.

Stimularea elevilor de a învăța în mod autonom aduce multe avantaje. În primul rând, vor fi mai eficienți și vor obține rezultate mai substanțiale, procesul de învățare devenind unul personal care solicită mai multă concentrare decât altfel. În al doilea rând, problema motivației este rezolvată de la bun început, deoarece elevii se vor angaja activ în propria învățare; în ciuda faptului că pot exista momente de nesiguranță sau neîncredere cu privire la aspectele învățării, elevii autonomi sunt dotați cu resurse de reflexie și atitudine care îi vor ajuta să depășească orice eșec motivațional. În al treilea rând, profesorul poate răspunde la caracteristicile individuale ale elevilor în ceea ce privește învățarea, preferințele, stilurile de învățare. În cele din urmă, autonomia elevului promovează abilitățile de încredere în sine și de investigare asupra dependenței de profesor.

Mai mult decât alte tehnici de predare, metoda proiectului permite elevilor să învețe în mod autonom. Când stabilesc teme de proiect, profesorii de limba engleză își ajută elevii să-și dezvolte capacitatea de a învăța despre culturile lumii fără supraveghere. Proiectele eficiente îi învață pe elevi unde să caute informații, cum să identifice informații culturale codificate în texte scrise sau vorbite, cum să facă comparații între diferite culturi și cum să folosească noile cunoștințe. Elevii ar trebui să aibă posibilitatea de a decide singuri, de a face propriile alegeri și mai ales de a lucra independent de profesor și de colegii lor.

În timpul orelor de limba engleză, profesorul îi poate ajuta pe elevi să reflecteze asupra modului în care învață, oferindu-le strategii pentru a face față diferitelor tipuri de activități și probleme. Astfel, elevii vor fi echipați cu toate instrumentele necesare care facilitează studiul individual. La fel ca și temele pentru acasă, munca la un proiect necesită efort independent din partea elevilor deoarece, chiar dacă lucrează în perechi sau în grupuri, pentru proiecte mai mari trebuie să facă cercetări pe cont propriu, în funcție de sarcinile pe care și le-au asumat în cadrul grupului. Prin urmare, ei trebuie să studieze individual, să caute singuri materiale și să decidă pașii suplimentari pe care trebuie să-i facă în realizarea proiectului.

 

Exemplu de bune practici: proiect la clasă, “My comics book” („Cartea mea de benzi desenate”)

Nicel: intermediar (A2)

Vârsta elevilor: 12-14 ani

Perioadă: 2 săptămâni (4 ore)

Scopul general: realizarea de cărți sau reviste de benzi desenate

Obiective (limbă, funcții): recapitularea timpului Past Simple, dezvoltarea sau îmbunătățirea competențelor de redactare a unor texte

Resuse: exemple de cărți sau reviste cu benzi desenate, reviste (pentru decupare imagini), internetul

Procedură:

1. Elevii se împart în grupuri mici de 4 sau 5. Studiază diferite cărți de benzi desenate sau reviste, pentru a-și face o idee despre ceea ce ar trebui să realizeze.
2. Elevii decid un titlu pentru cartea lor de benzi desenate. Aleg povestea pe care o vor scrie și își împart responsabilitățile între ei.
3. Benzile desenate pot fi realizate manual sau tăiate din diferite ziare sau reviste, sau din alte surse. Elevii adună desenele sau tăieturile într-un dosar care trebuie să semene cu o revistă sau o carte.
4. Elevii alcătuiesc povestea și scriu replicile în bule, folosind Past Simple.
5. Toate cărțile de benzi desenate vor fi expuse în clasă și fiecare elev va vizita galeria și va citi cărțile de benzi desenate realizate de colegi.
6. Evaluare: elevii își pot acorda reciproc note și pot alege cel mai bun produs.

Observații:

Acest tip de proiect este cel mai bine realizat într-un interval de timp concentrat, deoarece, în acest fel, elevii sunt focusați pe subiect. Pe măsură ce cartea de benzi desenate începe să prindă contur, profesorul ar trebui să ofere sprijin elevilor în ceea ce privește vocabularul de care ar putea avea nevoie.

 

Bibliografie:

• Burwood, Sarah / Dunford, Helen / Phillips, Diane, Projects with Young Learners, Oxford University Press, 2009;
• Fried-Booth, Diana L., Project Work, Oxford University Press, 2003;
• Goodrich, Heidi / Hatch, Thomas / Wiatrowski, Gwynne / Unger, Chris, Teaching Through Projects: Creating Effective Learning Environments, Innovative Learning Publications;
• Haines, S., Projects for the EFL Classroom: Resource Material for Teachers, Walton-on Thames Surrey, UK: Nelson, 1989;
• Wicks, M., Imaginative Projects, Cambridge University Press, 2000.