Publicare GRATUITĂ articole educaționale !

Se acordă adeverință ISSN

Metode de atragere spre cunoaștere sunt multiple, astfel un mijloc educațional important în raport cu dezvoltarea cognitivă și afectivă a copilului ce-i oferă acestuia oportunitatea de a observa, de a cerceta, de a cunoaște în mod direct o mare varietate de aspecte, marcând astfel progrese în dezvoltarea personală este excursia. Pornind de la lucruri concrete, obiectivele vizate sunt valori simbolice pentru cultura generală continuând către spiritual, în sensul că materia are spiritul creatorului său, liantul acestor entități fiind profesorii organizatori.

Aceștia pot înlesni educarea și dezvoltarea simțului estetic, stârnind dragostea pentru natură și respectul pentru frumusețile ei, stimulează curiozitatea și spiritul de echipă al copiilor, aceștia păstrând în memorie unele momente ce pot fi de neuitat pentru ei pentru tot restul vieții.

Scopurile vizate꞉

  • Realizarea unei atitudini pozitive față de istorie , cultură și civilizație.
  • Dezvoltarea spiritului de observație, formarea unor deprinderi.
  • Lărgirea orizontului didactic, realizând legătura dintre teorie si practică.

Excursia de studiu a constituie un mijloc important de călire a organismului de cunoaștere și dezvoltare și de unitate a colectivului, concluzionând că pe teren, în comparație cu sala de curs, conținutul informativ al lecției are o arie mai vastă de cuprindere a elementelor adiacente care definesc categoria de noțiuni propusă în studiu.

Pe toată durata excursiei se fac înțelese legăturile cauză-efect între componentele mediului, conotațiile istorice și sociale ale obiectivelor vizitate.

Excursia de studiu a respectat parcurgerea unor etape: pregătitoare, organizatorică, de instruire a colectivului de elevi pentru a fi capabili să realizeze obiectivele propuse pe parcursul activităților, dar și valorificarea rezultatelor, fiind prilejuri ideale în care profesorul îi poate face pe elev să înțeleagă, evoluția fenomenelor naturale din mediul înconjurător, aceștia luând contact direct cu realitatea înconjurătoare, a celor istorice , culturale și sociale interesul pentru studiul acestor discipline lărgindu-se.

Se pornește de la formarea unei atitudini pozitive a elevilor fața de informare, la nivelul instituției noastre, politica documentară fiind integrată în politica educațională, prin metodele folosite evidențiindu-se activitățile de tip non formal.

Au fost necesare aceste activități de în scopul dezvoltării personale, ca elevii să înțeleagă, că primul pas spre cunoaștere este informarea corectă.

Aceasta acțiune pedagogică și-a dorit să promoveze în rândul tinerilor ideea de informare, gestionare și organizare corectă a informațiilor, promovarea unor obiective culturale valorice din istoria orașelor.

Dacă în viața de zi cu zi elevul se informează spontan, la Târgurile de Carte sau biblioteci elevii constată că în știință informarea se face sistematic, potrivit unor reguli riguroase. Vizita la acest obiective și-a propus conducerea elevului înspre construcția cunoașterii individuale, prin asimilarea de noi cunoștințe, o altă formă comportamentală (liniștea, ordinea și disciplina din interiorul instituțiilor de studiu), redescoperirea unor valori umanitare la care accesul este neîngrădit.

Despre pasiuni, lupte pentru putere, înfrângeri și biruințe, despre trecut și prezent, elevii află cu ajutorul profesorilor, străbătând străzile vechi ale orașelor medievale.

Elevii au beneficiat de programe educative de vizitare în spațiul muzeelor, cu condiția asistării lor de către cadre didactice, în cadrul cărora tinerii au fost informați despre rolul instituției în patrimoniul cultural național.

Traseul de urmat este marcat de prezența personalul de ordine și supraveghere , iar în câteva încăperi chiar a personalului de prezentare, ca și de nelipsitele cordoane roșii de interdicție. O parte din explicațiile sunt furnizate în câteva săli de către personalul de prezentare, iar locația fotografiilor se stabilește în parte prin notarea denumirii la fața locului, pe măsura parcurgerii traseului , dar și prin compararea cu alte fotografii similare prezentate pe site-ul oficial.

Ultima etapă constă în prelucrarea materialului cules. Se desfășoară în sala de clasă, după încheierea excursiei reconstituindu-se traseul pe zile. Se revăd notițele și se completează cu ajutorul întrebărilor. Deși a fost o excursie de studiu materialul cules poate fi valorificat prin realizarea unor panouri informative, sau panouri cu fotografii de grup ale elevilor. Acestea din urmă au, pe lângă scopul ilustrativ și unul educativ de popularizare a acțiunii pentru trezirea interesului elevilor pentru geografie și pentru cunoașterea naturii. Elevii beneficiază de noi cunoștințe deduse și desprinse chiar de ei, lucru care ușurează corelarea cauzală a elementelor și fenomenelor.

Pe tot parcursul excursiei trebuie făcute popasuri de observație asupra unor lucrări de degradare a terenului sau de poluare, care să atragă atenția și să implice în viitor elevi alături de cadre didactice în cadrul proiectelor școlare de mediu cu rolul de a crea o nouă atmosferă în grupurile de lucru, elevii devenind dornici de a participa la acțiunile propuse, profesorii sunt deschiși, dornici de a colabora cu elevii lor, într-un context non–formal, inovator, altfel decât cel specific unei ore de curs.

 Excursiile de studiu pot fi axate în jurul conceptul de dezvoltare durabilă, laitmotivul, proiectelor de mediu, care s–a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor decenii, în cadrul dezbaterilor științifice aprofundate pe plan internațional și a căpătat valențe politice precise în contextul globalizării. Acum, prin intermediul activităților extrașcolare se pot pune în practică acțiuni menite să iasă din contextul ambigu politic și concretizeze principiile dezvoltării durabile la scară abordabilă și realistă și să creeze în rândul copiilor abilități, calități, responsabilități și să înțeleagă rolul lor în viață cotidiană.

În concluzie, consider că excursiile de studiu contribuie la creșterea interesului elevului pentru studiu, măresc orizontul geografic al copiilor, fac legătura dintre teorie și practică și sunt bune ocazii de cunoaștere. În acest cadru, elevul se simte mai puțin îngrădit de anumite reguli existente în școală sau acasă, și de aceea, în excursii întâlnim o stare de relaxare, care permite manifestarea personalității sub o formă mult mai variată, această activitate fiind un bun prilej cu ajutorul căreia se cultivă relațiile de grup, se dezvoltă spiritul de prietenie, de disciplină, se creează legăturile care se pot transforma în prietenii de durată.

  • avatarPublicat de:
    Nedelcu Ovidiu Eugen

    Profesor geografie, la Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare”, Rm. Sărat.