Interdisciplinaritatea – reprezintă o cooperare între discipline înrudite, este o formă mai puțin dezvoltată a comunicării, integrării unor discipline, care presupune intersectarea unor arii curriculare. Interdisciplinaritatea este centrată pe formarea de competențe transversale, cu o durabilitate mai mare în timp. Interdisciplinaritatea este raportul de întrepătrundere (cooperare, coordonare) între disciplinele de învățământ, între structurile conținutului educativ. De exemplu romanul lui Jules Verne „Căpitan la 15 ani” poate fi studiată prin prisma mai multor discipline: literatură, geografie, biologie, istorie, arte plastice. Pot lucra concomitent 2-3 profesori la aceeași oră sau la mai multe ore. Alt exemplu e tema „Fenomenul difracției luminii” studiat la fizică, dar cu succes poate fi studiat și la geografie, la educația tehnologică sau la educația plastică.
Prin lecțiile de educație plastică viața se aduce în scoală, deoarece ele reprezintă natura și viața în splendoarea lor prin ochiul copilului care deslușește esențialul și expresivul din bogăția elementelor realității, relațiile dintre părțile componente ale unui obiect și ansamblu, relații între forme și culori. Mediul educativ favorabil, care susține eficient activitatea de învățare prezintă câteva caracteristici: poziția centrală a profesorului; scopuri clar definite; suficient timp pentru învățare și pentru formarea deprinderilor; oferirea de sarcini clare de lucru elevilor; monitorizarea atentă a performanțelor; feedback imediat; atmosferă caldă, democrație și cooperare între profesor și elev.
Capacitățile, atitudinile și valorile vizate de profilul de formare au un caracter trans-disciplinar. Deci ele se pot forma, dezvolta prin intermediul tuturor disciplinelor, inclusiv prin educația vizual-plastică. Dar în ce condiții? O condiție esențială este trecerea de la centrarea pe predare la centrarea pe învățare (accentul punându-se pe competențe, pe ceea ce pot face elevii în timpul și în urma învățării).
În continuare voi prezenta acele discipline din curriculum gimnazială, pe care le putem utiliza pentru a dezvolta competențele elevilor la educația plastică.
Limba și literatura romana oferă o multitudine de situații pentru formarea elevilor în funcție de valorile frumosului și expresivității, care le dezvolta imaginația plastică. Lectura basmelor, le deschide elevilor calea spre tărâmuri fantastice, le oferă posibilitatea întâlnirii cu diferite personaje, prezentate verbal în diferite situații și culorii. Aceste fragmente/opere, studiate la orele de literatură, pot însufleți imaginația elevilor în realizarea unor lucrări plastice, în care sa folosească contraste cromatice, subliniind dinamismul acțiunii, să utilizeze mijloace plastice pentru prezentarea personajelor reale sau fantastice. Operele artistice care au ca tematică călătoriile, aventurile sau lucrările științifico-fantastice pot avea o influență pozitiva asupra imaginației elevilor în realizarea unor lucrări plastice. Descrierile de natură, adesea întâlnite în texte literare, redau forme, culori, anotimpuri, diferite ore ale zilei, schimbarea peisajului, prezentarea diverselor forme ale landșaftului, descrierea detaliată a cântecului păsărilor, activitatea diferitelor ființe, redarea murmurului izvoarelor – toate aceste fragmente verbale pot deveni elemente în realizarea unui peisaj plastic. Imagini plastice deosebite se pot realiza folosind poeziile lui M. Eminescu „Fiind băiat”, „De-aș avea”, povestea ”Făt-Frumos din tei”, „Amintiri din copilărie” ale lui Ion Creanga, descrierile lui M. Sadoveanu, pastelurile lui V. Alecsandri, minunatele poezii ale lui G.Topîrceanu – „Acceleratul”, „Rapsodii de toamnă”, peisajele lui I.Agărbiceanu, povestirea lui Ion Alexandru Brătescu-Voinești „Puiul” etc.
Profesorul este cel care poate provoca transpunerea unei opere literare într-o imagine plastică. El trebuie să aleagă un fragment sau un text semnificativ, un text poetic și să efectueze (sau să antreneze un elev) o lectură model, cu intonația adecvata, pentru a reactualiza cele învățate la ore de română și pentru a fi puse în lumină elementele care vor sta la baza imaginii plastice.
În cooperare cu profesoara de limbă și literatură română, am organizat lecții de ilustrare a textelor pe care elevii le-au studiat la ore în clasa a 5-a („Balada celor cinci motănași” „Puiul”). Obiectul limba și literatura română îi ajuta pe elevi și în a realiza lucrări de design grafic, cum ar fi ilustrații la o strofa, o poezie sau o coperta de carte.
Matematica, în special geometria, ne pune la dispoziție cunoștințe și noțiuni legate de punct, linie, arc, forma și corp geometric, etc., noțiuni care se utilizează și la educația plastică în realizarea unor construcții grafice care, dezvoltate din punct de vedere artistic, servesc la realizarea unor ornamente cu caracter geometric, utilizate mai apoi de elevi în organizarea unor compoziții ornamentale. Aceleași elemente elevii le pot descoperi în țesăturile și broderiile populare, pe diferite imprimeuri. Diferite forme geometrice, cum ar fi: pătratul, triunghiul, cercul, etc., stau la baza structurii unor compoziții plastice și au diferite semnificații și expresivități. Profesorul urmează să explice elevilor semnificația figurilor geometrice din diferite aspecte și să facă legătura cu desenele tradiționale de pe covoarele naționale, de pe prosoapele naționale și pe iile, catrințele brodate.
Realizarea construcțiilor geometrice cu ajutorul instrumentelor de geometrie în cadrul orelor de educație plastică, are rolul de a consolida deprinderile de lucru cu acestea, efect de care poate beneficia și profesorul de matematică.
Cunoștințele la disciplinele limbile străine – franceza, engleza – ne ajută, mai ales, la lecțiile de istorie a artelor. Aici elevii vin în contact cu numele unor localități, autori, curente artistice, școli, care trebuie scrise și pronunțate corect în limba respectivă. De asemenea există mai multe noțiuni cum ar fi contre-jour – a privi împotriva luminii, plein air – pictură practicată în aer liber, ronde-bosse – sculptura realizata în relief, statuie, cloisonné – tehnica de lucru a emailului, clarobscur, etc sunt adesea folosite în vocabularul specific artelor plastice. Din limba engleza amintim termenul de design – tradus mai liber, util și frumos.
Istoria în general și alături istoria artelor, ne ajută să înțelegem condițiile sociale, politice, culturale în care au apărut și s-au dezvoltat diferite curente artistice, școli, personalități de vază din domeniul artelor, să ordonam cronologic aceste evenimente. Istoria patriei aduce la cunoștința elevilor multitudinea evenimentelor care s-au succedat de-a lungul timpului pe meleagurile noastre, chipuri ale unor personalități care au avut contribuții majore în desfășurarea unor evenimente, sacrificiile făcute de strămoși pentru libertate, unitate, independență. Toate aceste aspecte pot trezi în sufletul elevilor mândria de a fi român, sentimente de respect și dragoste față de înaintași, trăiri care pot fi ilustrate în compoziții cu tematică istorică. Legat de istoria neamului, putem veni cu exemple de capodopere realizate de mari personalități ale picturii românești cum ar fi: Octavian Bancila, Nicolae Grigorescu, Corneliu Baba, Ion Andriescu, Sabin Bălașa, Ștefan Dumitrescu, Ștefan Luchian, Valentina Romanescu, Mihai Grecu etc., în care elevii pot desluși evenimentul ilustrat, modul de concepere a lucrării, vestimentația epocii, coloritul, mesajul transmis de autor. Apoi, elevii pot folosi momentele observate în lucrările sale. Mai cu seamă aici elevii au reușit la crearea colajelor și posterelor tematice, făcute în legătură cu Ziua Unirii principatelor, Ziua Marii Unirii.
Diferite structuri ale naturii se studiază în cadrul obiectului biologie. La educație plastică, prin stilizare, ele pot deveni structuri plastice, utile în organizarea compozițiilor decorative. Varietatea lumii vegetale și a faunei, a formelor și culorilor este un bogat izvor de inspirație, pentru elevi în realizarea motivelor decorative pentru propriile lucrări. Astfel de motive pot fi identificate sub diferite aspecte pe frumoasele țesături și cusături populare românești, care demonstrează puterea de imaginație și varietatea prelucrării acestora de către artiștii populari. Structura scheletului, forma mușchilor de asemenea studiate la biologie, aceste cunoștințe sunt absolut necesare la efectuarea portretului uman, la redarea plastică a corpului uman în mișcare.
Cunoștințe despre formele de relief, flora și fauna corespunzătoare acestora sunt asimilate la obiectul științe, iar apoi la geografie. Aceste elemente adesea sunt reprezentate în lucrările elevilor sub forma priveliștilor din natură, peisaje. La ore, împreună cu elevii, facem o clasificare a peisajelor în dependență de formele de relief peisaj montan, de deal, de câmpie, de delta, peisaj marin și în dependență de anotimp: peisaj de primăvară, de vară, de toamnă, de iarnă.
Și educația muzicală are elemente comune cu educația plastică. La studiul ritmului plastic se fac multe analogii cu cunoștințele de la muzică. Elementele ritmului plastic sunt definite astfel: întinderea corespunde duratei sunetului muzical; înălțimea corespunde înălțimii sunetului muzical; calitatea corespunde timbrului în muzica; accentul corespunde accentului muzical, intervalul corespunde intervalului în muzica. Când discutăm despre game cromatice, spunem că o gamă caldă este majoră, iar una rece este minoră. Atât în pictură, cât și în muzică sunt frecvențe noțiunile de linie, ritm, compoziție.
Transferul cunoștințelor de la alte obiecte de învățământ către obiectul educație plastică trebuie asigurat, în primul rând, de către profesorul de educație plastică, care dotat cu aceste cunoștințe, dirijează și incită în mod creator pe elevi să le folosească în realizarea propriilor lucrări.
Ora de educație plastică rămâne cadrul în care se pot dobândi sistematic și pot fi făcute înțelese noțiunile limbajului specific. Ca moderator al orei de educație plastică, profesorul trebuie să stăpânească foarte bine problemele pe care le abordează la oră, să știe mai mult decât îi spune copilului, pentru a ști să-l îndrume la momentul oportun, astfel încât toți copiii să poată ajunge la înțelegerea noțiunilor și aplicarea - transpunerea lor în lucrările realizate.
Publicat de:
Iurie Pascal
Profesor de educație plastică, IPLT „Gaudeamus”, Chișinău, Rep. Moldova.
