Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Primăvara, taina naturii, care o iarnă întreagă e amorțit-n așteptarea exploziei de viață a materiei sub forma ei diversă.
O rază de soare dă posibilitatea renașterii. Totul treptat prinde culoare, își ia formele și locul sub soare. Are primăvara rânduiala ei. Mai întâi, pârâiașele prin a fredona numărul lor vioi, își măresc volumul. Soarele fură zăpada și o dăruie pământului, iar el se îmbracă încet cu iarbă verde.
Câtă bucurie trezește în suflet ghioceii, primele flori de primăvară, atât de gingași, că te miri cum rezistă la înghețurile care mai sunt la început de primăvară. E puterea vieții asupra morții și omul devine plin de energie.
Sufletul zboară împreună cu păsările. Se ridică și ciocârlia spre cer. Prinde culoare viața fiecărei persoane, așa cum primăvara colorează totul în jur, omul simte că este o parte din natură și fără el ar suferi multe și începe a le rândui cu răbdare și pricepere , mai întâi curăță totul în jur, taie via, de la vie trece la livadă, din livadă în câmpuri. Și cum îi râde sufletul , admirând lanurile verzi câtă speranță pune când aruncă sămânța în pământ, îndreptându-și ruga spre cer pentru a ne milui și a ne da roada așteptată.
Primăvara este unul dintre cele mai plăcute anotimpuri. Poeții au compus nenumărate poezii despre frumusețile acestui sezon. Diminețile sunt plăcute și încep să se încălzească, amiezile sunt liniștitoare, după amiezile sunt calme și răcoroase, iar nopțile sunt confortabile.
Păsările încep să cânte, cerul este senin, iar vântul bate revigorant. Fiecare obiect din natură arată nemaipomenit, florile înfloresc, iar frunzele încep să apară în copaci.
Primăvara este anotimpul bucuriei. Plantele verzi se află pe câmp, iar pământul se înverzește cu plante și flori. Primăvara este un anotimp în care vremea nu este nici rece, nici caldă, zilele și nopțile nu sunt nici prea lungi, nici prea scurte. Primăvara este anotimpul preferat al multor oameni.
Primăvara, fiica cea mai tânără a bătrânului an, cea aducătoare de bucurie și voie bună a sosit și la grădinița mea cu alaiul ei de flori, lumină și culoare. Totul e învăluit în mantia de lumină a soarelui, care mângâie blând pământul și toate vietățile. Bolta albastră se oglindește în apele limpezi ale râurilor. Zilele sunt mai blânde și mai lungi, iar nopțile mai scurte. Primăvara a așternut peste tot un covor multicolor.
Câmpurile și dealurile au înverzit, iar livezile se pregătesc să dea în floare. În păduri, mușchiul copacilor e moale ca o pernă de puf, iar brazii care abia și-au lepădat mantia de nea privesc mândri către soare. În desișuri a albit floarea ghiocelului și un parfum ușor de toporași se răspândește la adierea vântului din amurg.
Copilăria este vârsta marilor superlative, vârsta celei mai pure sincerități și a celei mai depline libertăți. În acești ani, copiii se întreabă multe lucruri și sunt foarte curioși, dar de un singur fapt sunt siguri și optimiști și anume cel al viitoarei lor profesii „Când voi crește mare vreau să devin…”. Nu știu dacă de atunci, sau de puțin mai târziu, ceva din „arta de a fi dascăl” s-a statornicit în sufletul meu. De fiecare dată în jocurile și gândurile mele mă închipuiam într-o sală plină de elevi, dezlegându-le tainele cunoașterii și introducându-i în lumea vastă a cunoștințelor. Cu timpul, acest lucru m-a captivat și mi-a stârnit interesul, eram convinsă că această meserie îmi este destinată mie și astfel, am făcut tot posibilul să devin ce mi-am dorit cu adevărat.
Iubim natura? Dacă ne punem această întrebare cu siguranță și fără echivoc vom răspunde afirmativ. Dar este așa? E ușor să răspundem fără să avem vreo implicare, așa, din vorbe totul pare minunat. Ne dorim o natură mai curată pentru noi, pentru viitorul generațiilor următoare, pentru binele comun dar ce facem în acest sens? Un principiu învățat la fizică în anii de școală: „Nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă , totul se transformă”. Da așa este! Confortul nostru de zi cu zi transformă Planeta într-un deșert. Goana nebună după resurse și profit secătuiește măruntaiele pământului, tulbură liniștea adâncă a mărilor și a oceanelor, sfarmă stâncile milenare ale munților, tunde verdele pădurilor, gonește fauna sau o lasă să piară de foame, otrăvește aerul și apa înlocuind lumea vie cu tone de plastic dezgustător ce a invadat orice ochi de apă cristalină.
Iubim natura...dar ce soluții avem? Fiecare dintre noi și eu și tu, căci despre asta este vorba poate schimba ceva, poate face diferența fiind un exemplu viu pentru ceilalți. Putem economisi energia, putem economisi apa, putem renunța la ambalajele de plastic sau metal ale unor produse pe care le achiziționăm, putem renunța la autoturisme în favoarea bicicletelor sau a mersului pe jos. Iar dacă asta este prea puțin, implică-te activ! Curăță pădurea de plastic, sticlă și hârtie, albiile râurilor, zonele verzi, strada și casa ta. Participă la acțiuni de împădurire, îngrijește plantele, ocrotește animalele. Nu trece nepăsător pe lângă gunoaie, știu, nu le-ai făcut tu, ...dar poate exemplul tău va da roade și alții te vor urma.
Zorile unei noi zile de vară se revarsă din nou. Soarele apare de după deal, cum face de foarte multă vreme. De cum răsare, încă din zori, arde cu putere, prevestind o zi de vară, una foarte fierbinte poate cea mai călduroasă din acest anotimp. Nici un nor, fie el cât de mic nu are curajul să apară în bătaia lui arzătoare.