Stăteam în pridvorul casei, iar vântul îmi flutura părul castaniu, ducându-mă cu gândul la un vis de copil, un vis curat și pur pe care l-am purtat în străfundul ființei mele ani de-a rândul.
Vis de copil... ce cuvinte minunate, cuvinte care instigă puritatea și inocența. În mintea mea de om mare, încolțește ca o amintire un gând măreț. Doream cândva să am forța de a descoperi ce așteaptă copiii de la părinții lor și de la cei din jur. Acest vis etern este făclia care se aprinde, încă, în mintea și în sufletul meu și stă acolo aprinsă, călăuzindu-mi pașii în fiecare zi când intru în sala de clasă. După ani în mijlocul elevilor mei am realizat că vârsta copilăriei depinde de fiecare dintre noi în măsura în care prin șirul anilor trecuți pierdem tot mai mult sufletul de copil, ne descotorosim de inocența gândurilor și a visurilor mici înspre tumultul zilelor agitate din viața de adult.
Dar copiii nu văd această schimbare copleșitoare cu ochii minții lor încă fragede și își croiesc o imagine de o sinceritate pură în jurul nostru, al fiecărui om care îi înconjoară. Fie că este vorba despre mama, despre tata, despre bunica sau despre doamna învățătoare, copilul așteaptă cu seninătatea și naivitatea sa, un model despre care el crede că poate fi urmat și care, cu siguranță, nu are cum să greșească. Din păcate, însă, de cele mai multe ori, noi suntem cei care avem nevoie de lumina călăuzitoare pe care numai un copil poate să o aducă și nu sunt puține ocaziile în care ei ne sunt dascăli prin deciziile în fața cărora rămânem mirați.
Concret, nu cred că este posibilă vreo definiție a necesităților unui copil, deoarece ele sunt infinite, diverse și schimbătoare odată cu dezvoltarea lui. Singurele siguranțe pe care le am sunt cele trei: dragostea, ascultarea și sprijinul, iar celelalte derivă din acestea. Visul meu de copil nu s-a sfârșit, căci în fiecare zi descopăr lucruri noi în meseria în care am pornit cu atât de mult avânt cu mulți ani în urmă, sperând că voi ajunge ziua în care voi avea puterea să construiesc un palat al copilăriei într-un meleag al vârstei de aur în care toți suntem copii cu sufletul limpede și plin de iubire.
- Publicat de:
Petruț Georgeta
Profesor înv. primar, la Colegiul tehnic „Apulum”, Alba Iulia.