Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Activități integrate care susțin familiarizarea preșcolarilor cu numerele în limitele 1-10
Însușirea noțiunilor și conceptelor pre-matematice și matematice din grădiniță pot fi abordate în cele mai variate forme, în orice moment al zilei, în toate categoriile de activități din grădiniță, ori de câte ori se ivește ocazia, atât pe discipline, cât și în manieră integrată. Acestea nu sunt utile doar pentru viitorul școlar, pentru învățarea aritmeticii, iar activitățile în care se pot urmări aceste obiective nu trebuie să fie exclusiv matematice. Orice activitate din grădiniță poate contribui la însușirea conceptelor matematice.
Fiecare activitate matematică trebuie proiectată astfel încât să-și găsească aplicabilitatea în viața de zi cu zi, valorificându-se în acest sens toate împrejurările sau evenimentele zilnice privind înțelegerea conceptelor legate de spațiu, timp, forme, număr, unități de măsură, etc. De exemplu, o imagine sau o carte de povești se poate transforma într-o activitate integrată cu conținut matematic, prin numărarea obiectelor/personajelor dintr-o imagine, așezarea în perechi a acestora, compararea și analizarea grupelor (mai multe/mai puține obiecte), etc.
Exercițiu de cunoaștere a copilului, a tipului de relații din cadrul grupului.
Munca la grupa de preșcolari este una care presupune foarte multă atenție dar mai ales spirit de observație. Este nevoie de observare atentă a relațiilor între copii, a comunicării interpersonale, a capacității copiilor de a reacționa la stimuli din mediul social.
Copiii asimilează informații și cunoștințe, dezvoltă comportamente dezirabile atunci când simt un confort emoțional, când știu să gestioneze legăturile inter relaționale din cadrul grupei.
Este nevoie să utilizăm tehnici diferite de cunoaștere individuală a copiilor și a relațiilor din cadrul grupurilor de copii, a sintalității unui grup de copii. Pe lângă observarea directă și discuțiile cu preșcolarii analiza produselor activității copiilor este o sursă de cunoaștere a lor.
O tehnică de cunoaștere este aceea a studierii desenului preșcolarilor. Scopul în lucrul cu desenul este de a ajuta copiii să devină conștienți de sine și de existența lor în lume. Prin desen copiii își pot transpune poveștile plastic, vizual, fără cuvinte.
Planeta noastră are nevoie de ajutor! Pornind de la starea actuală de degradare în care regăsim mediul înconjurător și analizând schimbările care apar tot mai des în natură, se impune luarea unor măsuri rapide, dar și a unor măsuri de durată și care să prezinte efecte pozitive pe termen lung. Din acest motiv, considerăm studierea unor elemente de educație ecologică la vârsta preșcolară ca fiind o modalitate optimă în vederea ameliorării stării actuale în care se regăsește mediul înconjurător, dar și în prevenirea degradării accentuate care s-ar putea produce în următorii ani, în condițiile în care nu sunt luate măsuri.
Formarea și educarea oamenilor în sprijinul ocrotirii naturii și a mediului înconjurător este necesar să înceapă încă de la vârsta copilăriei, când preșcolarii prezintă interes și curiozitate față de tot ceea ce îi înconjoară, când doresc să afle cât mai multe lucruri despre mediul social și, în special, mediul natural. Prin studierea elementelor specifice educației ecologice încă din educația timpurie, copilul învață să exploreze realitatea înconjurătoare, să analizeze, să pună întrebări în legătură cu aspectele întâlnite, să-și exprime trăirile emoționale, să inițieze acțiuni, formându-și comportamente ecologice durabile.
Cunoașterea cauzelor de influență negativă asupra vorbirii copiilor este necesară pentru prevenție, dar mai ales pentru instituirea unei strategii adecvate de intervenție de specialitate. Cu această ocazie se duce la stabilirea metodologiei de diagnosticare diferențiată și la selecția modalităților de corectare a limbajului tulburat.
O clasificare care reflectă categoriile de tulburări de limbaj se poate face astfel:
Rezultatul favorabil în munca de corectare impune intervenirea cât mai de timpuriu posibil pentru a putea remedia repede deficiențele, cu tehnici relativ simple; depistarea timpurie dă totodată posibilitatea intervenției specializate logopedice, ale cărei prognosticuri pot „ține pasul” cu nivelul general de dezvoltare verbală a tuturor copiilor. Dacă toate acestea sunt neglijate în perioada optimă de intervenire, formează inevitabil efectul unui lung tratament de mai târziu.