De la Grădinița online - din nou împreună

În urma activităților online, modul în care continuă procesul de predare-învățare-evaluare necesită o analiză amănunțită și individualizată, care se impune a fi realizată de fiecare echipă de educatoare pentru propria grupă, cu scopul de a reflecta, planifica și proiecta demersul curricular.

Astfel, o dată cu reîntoarcerea la grădiniță, pentru a realiza o proiectare cât mai realistă adaptată nevoilor individualizate ale copiilor, mi-am pus o serie de întrebări, luând în calcul o multitudine de variabile, care să vină în sprijinul adoptării unui demers didactic ce a avut în vedere ameliorarea și remedierea comportamentelor care nu au putut fi îndeplinite în activitățile online.

Dat fiind faptul că preșcolarii au interacționat doar prin intermediul tehnologiei, am reflectat asupra relației copii-copii, copii-educatoare, dacă aceștia experimentează relații pozitive cu adulții, dacă au nevoie pe termen lung de o relație foarte securizată cu educatoarea (de tip te văd - te aud - te ascult - te urmăresc) sau dacă au nevoie, de regulă, de un copil sau de un grup de joacă pentru a interacționa, mai degrabă.

În general, la grădiniță în perioada preșcolară unul dintre indici arată că noi construim în copil reacția lui față de limite, de lucruri care sunt permise social sau nu. Și asta se face într-o mulțime de activități față în față, în care copiii se uită unul în ochii celuilalt și văd reacțiile emoționale ale educatoarelor, ale colegilor, lucru pe care nu l-am putut observa în „grădinița de acasă”.

Dincolo de dezvoltarea emoțională a preșcolarilor, un alt aspect asupra căruia am reflectat a fost acela de a urmări nivelul de achiziții cognitive dobândite prin activitățile de limbaj sau știință. O întrebare de la al cărei răspuns am proiectat demersul didactic ulterior a fost dacă preșcolarii și-au îmbogățit vocabularul, pronunță corect, leagă propoziții cu sens, sunt fluenți în discuții.

Procesul de reflecție s-a extins asupra dificultăților întâmpinate de părinți în explicarea anumitor concepte. În fotografiile sau filmele trimise de aceștia am constatat sincope cu privire la cunoștințele și deprinderile matematice elementare ale copiilor. Deși materialele trimise au fost corect explicate sau activitățile au oferit posibilitatea copilului de a utiliza informații dobândite anterior, părintele i-a direcționat eronat în rezolvarea unor probleme și în găsirea unor soluții logice.

Cu toate că părinții preșcolarilor au fost receptivi, ne-au sprijinit și s-au implicat, în măsura posibilităților, în realizarea activităților propuse, totuși am pus sub semnul întrebării capacitatea copiilor de a se implica într-o activitate de învățare, dacă sunt perspicace, iuți în gândire, rețin explicații ușor, dacă manifestă inițiativă în învățare, fără supervizarea permanentă a adultului, care este modul în care abordează sarcinile și contextele de învățare, care este atitudinea lor în interacțiunea cu mediul și persoanele din jur, în afara deprinderilor și abilităților menționate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.

Răspunsurile la aceste întrebări, care au apreciat eficiența continuării învățării acasă, s-au concretizat în derularea ulterioară a demersului didactic în vederea remedierii și ameliorării comportamentelor ce nu au putut fi dezvoltate în activitatea online.

Activitățile ce urmează a fi prezentate au fost menite să stimuleze creativitatea, să valorifice fiecare copil în parte, să le dezvolte atenția, vocabularul, imaginația și mai ales motivația pentru învățare, să participe la interacțiuni pozitive cu copiii de vârstă apropiată, să-și exprime emoțiile etc.

În primul rând, au fost desfășurate activități prin care au fost stabilite împreună rutinele și regulile grupei care să fie respectate în mod regulat. În aplicarea acestora am ținut seama de nevoile individuale ale copiilor și au fost echilibrate în mod flexibil. Au fost realizate jocuri în care copiii au anticipat derularea algoritmului rutinei, convorbiri, jocuri-exercițiu, povestiri prin care copiii și-au însușit, au respectat reguli, înțelegând efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte familiare.

Prin intermediul poveștilor preșcolarii și-au dezvoltat atenția, vocabularul, imaginația și mai ales motivația pentru învățare. Momentul zilnic de lectură le-a stârnit curiozitatea și interesul pentru experimentarea și învățarea în situații noi. Oferirea de cărți sugestiv ilustrate, exercițiile de ascultare activă a unui text scurt au satisfăcut interesul de cunoaștere a copiilor și au facilitat extinderea progresivă a vocabularului.

Momentele de tranziție cu exerciții de mișcare au facilitat trecerea ușoară și plăcută de la o activitate la alta.

Activitățile diversificate specifice vârstei prin care preșcolarii și-au coordonat diferitele grupe de mușchi au condus la dezvoltarea motricității în contexte de viață familiare, dar și să se orienteze în spațiu după indicii verbale sau vizuale.

Prin jocurile în grupuri mici, copiii au colaborat pentru rezolvarea unor probleme, au identificat soluții și răspunsuri. Utilizarea de suporturi și materiale variate pentru exersarea raportării numărului la cantitate și invers, jocurile logice au făcut activitatea de învățare mai atractivă și distractivă. Exercițiul cu material individual atractiv a înlesnit familiarizarea cu conceptul de număr și numerație, exersarea limbajului matematic. Jocul ca exercițiu de explorare și de cunoaștere a lumii este forma cea mai pură a învățării și cercetării, mai ales la vârste atât de fragede. Realizarea experimentelor simple a reprezentat cel mai simplu mod de a-i învăța pe copii să rezolve probleme, să gândească critic, și să-și dezvolte curiozitatea pentru lumea din jurul lor.

În urma activităților desfășurate la întoarcerea din grădinița online copiii au manifestat creativitate în activități diverse, au realizat sarcinile de lucru cu consecvență, au dovedit perseverență în activități, și-au exprimat emoțiile prin muzică și mișcare, au empatizat unii cu ceilalți sau cu personajele din povești.

În concluzie, grădinița oferă un mediu propice dezvoltării copilului, un mediu stimulativ, sănătos, ce creează situații de inter-relaționare și care oferă situații de învățare.

Prin activitățile derulate, am urmărit dezvoltarea armonioasă a copiilor, dezvoltarea unor comportamente emoționale și sociale, stimularea gândirii prin abordarea unor situații problematice și stabilirea unor relații cauzale, dobândirea unor deprinderi motrice, exersarea unor reguli de nutriție, igienă și sănătate, stimularea curiozității, stârnirea interesului pentru activități. De asemenea, activitățile desfășurate în mediul grădiniței influențează dezvoltarea limbajului și a comunicării, atât în ceea ce privește comunicarea receptivă, cât și cea expresivă, stimulează creativitatea copilului, cultivă un limbaj expresiv. Astfel, prin joc, comunicare, socializare, stabilirea unor relații între copii sau copil-adulți, crește motivația pentru învățare a preșcolarilor.

 

Bibliografie:
Oana Moraru, despre grădinița online
Repere metodologice pentru consolidarea achizițiilor din anul școlar 2019-2020, Centrul Național de politici și evaluare în educație București, 2020, Machetat de Editura Didactică și Pedagogică S.A.;
Curriculum pentru educație timpurie, 2019, M.E.N.;
Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculumul pentru educație timpurie, 2019.