Ca și celelalte metode, tehnici, grupate sub denumirea de metode active, cele ale gândirii creative cultivă prioritar formarea și dezvoltarea gândirii divergente, definită prin producția de soluții multiple pentru aceeași problemă. Ei nu trebuie să se simtă stingheri, să le fie teamă de reacția celor din jur față de părerile lor, ci trebuie să aibă încredere în puterea lor de analiză, de reflecție.
În cadrul orelor de limba și literatura română, ar trebui să cultivăm imaginația elevilor prin excelență, doar că programa nu ne permite acest lucru deoarece este foarte încărcată, iar elevii sunt obișnuiți și obligați să rezolve același gen de exerciții, cu memorarea rezumatelor, caracterizărilor și argumentărilor pentru obținerea rezultatului dorit, în locul creativității, ingeniozității. De asemenea, în cadrul orelor este necesar să punem în valoare dezvoltarea elevilor la capacitatea lor maximă. Având în vedere importanța limbii și literaturii române ca obiect de studiu, dar și importanța acesteia în activitatea umană, am considerat că este necesar să mă ocup, în mod special, de câteva aspecte legate de dezvoltarea capacităților creative ale elevilor în cadrul lecțiilor de limba și literatura română. Aceste aspecte se referă, în special, la câteva strategii didactice adecvate și eficiente care să contribuie cu maximă eficiență la stimularea și dezvoltarea creativității elevilor din ciclul gimnazial.
Creativitatea poate deveni o modalitate de învățare cu multiple beneficii pentru elevii de gimnaziu. Elevii sunt încântați să li se ofere șansa să-și exprime gândurile și sentimentele în moduri cât mai variate și originale, creativitatea fiind un cadru optim în acest scop.
La orele de limba și literatura română este nevoie de multe eliminări din metodologia învățării, dar și de crearea în clasă a unei atmosfere permisive, care să favorizeze comunicarea în activitatea de învățare. Găsirea unor soluții noi și satisfacția față de găsirea acestora pot fi cultivate prin toate disciplinele de învățământ, dar în special, pot fi utilizate în acest sens resursele oferite de studiul limbii și literaturii române.
Originalitatea în cazul exercițiilor de limba română este dată de dezvoltarea spiritului de observație, a gândirii și imaginației, dezvoltarea aptitudinilor. Este atât de ușor când găsești soluții noi la diverse exerciții, dar și satisfăcuți că am putut cultiva noțiunile ce pot fi utilizate în acest sens, cât și resursele oferite de studiul limbii și literaturii române.
Flexibilitatea în ceea ce privește adaptarea conținuturilor la nivelul de dezvoltare concretă și la interesele copiilor, precum și punerea accentului pe învățarea procedurală, conducând la structurarea unor strategii și proceduri proprii de rezolvare de exerciții, de explorare și de investigare, la dezvoltarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea limbii române în contexte variate.
Pentru o învățare eficientă pusă sub semnul activizării elevilor, se impune implementarea metodelor moderne de predare într-un procent covârșitor, neexcluzând metodele și procedeele tradiționale cum ar fi: conversația, explicația, analiza lingvistică, fonetică, morfologică, lexicală, sintactică, ortografică, a punctuației și stilistică, învățarea prin exerciții, dar rolul covârșitor va fi preluat de brainstorming, metoda mozaic, a bulgărelui de zăpadă, a ciorchinelui, a turului galeriei, a pălăriilor gânditoare.
Profesorul va deveni un mediator, iar lecțiile, experiențe de învățare prin stimularea imaginației și creativității elevilor, care în acest mod, vor deveni adaptabili și competitivi. Trebuie stimulată creativitatea, ingeniozitatea, spontaneitatea, flexibilitatea, dar și noutatea.
Creativitatea este un atribut definitoriu al omului modern, care implică un nivel de cunoaștere din partea tuturor celor care participă la procesul dezvoltării spiritului de observație, a gândirii și imaginației, precum și valorificarea tuturor resurselor umane cu caracter creator al fiecărui individ, însăși esența personalității umane constând în afirmarea ei creatoare.
Pentru învățământ o importanță deosebită o constituie educabilitatea creativității, în general, care implică receptivitate și atitudine deschisă față de experiența pozitivă, sensibilitatea față de nou, dorința de a experimenta diverse ipoteze, o activitate bazată pe invenție, pe creație și pe dăruirea dascălului față de copil și valori.
Lecțiile de limba și literatura română oferă reale posibilități de organizare și desfășurare a unor multiple activități menite a dezvolta capacitatea de creație a elevilor. Dintre acestea pot fi amintite: povestirea cu schimbarea formei, povestirea prin analogie, continuarea povestirii, intercalarea unor noi episoade în povestiri, ilustrarea textelor literare, modelajul, dramatizarea povestirilor, realizarea compunerilor, crearea de povești, alcătuirea unor poezii.
Un loc important în dezvoltarea limbajului și a vocabularului activ îl are utilizarea jocurilor didactice orale, oferind elevilor nu numai bucuria și satisfacția de a se juca, dar și un prilej de dezvoltare a capacităților de exprimare orală și în același timp de dezvoltare a capacităților creative.
Pentru ca activitatea didactică să aibă o mai mare atractivitate pentru elevi, am utilizat o serie de jocuri didactice: Să găsim familia cuvântului, Cine răspunde repede și bine?, Eu spun una, tu spui multe, Eu, tu, el, noi, voi, ei, Cum nu este?, Cel mai bun povestitor, Spune cum e corect!, Unde e greșeala?, Litera se plimbă, Scara cuvintelor. De asemenea, am stimulat activitatea creativă a elevilor prin redactare de poezii, ghicitori, cvintete pe diverse teme. Astfel, prin joc , lecția devine mai interesantă și mai captivantă.
Creativitatea trebuie să o stimulăm, să o activăm, eliminând caracterul descriptivist din activitatea didactică și adoptând o altă viziune asupra limbii, ceea ce duce la formarea de competențe și performanțe în alegerea și combinarea elementelor componente ale sistemului limbii, într-o manieră personală.
Așadar, noile metode se bazează pe toate formele de organizare a activităților, clasa de elevi devenind o comunitate de învățare, în care fiecare contribuie atât la propria învățare, cât și la procesul de învățare colectiv. Elevii sunt solicitați să apeleze la acele surse care îi ajută să rezolve problemele și sunt implicați în experiențe de învățare complexe, proiecte din viața reală prin care își dezvoltă cunoștințele și deprinderile.
Cercetarea experimentală efectuată de către mine a arătat că, această abordare are o eficiență crescută în creșterea motivației elevilor și în stimularea operațiilor superioare ale gândirii. Învățarea bazată pe proiect este o activitate de cercetare, dar și una practică, în același timp. În cadrul acestei acțiuni de cercetare, elevii investighează, descoperă, prelucrează informații de real interes pentru ei; sunt actori cu roluri multiple în organizarea, planificarea, realizarea și evaluarea activităților; sunt puși în situații practice în care sunt determinați intrinsec să experimenteze deprinderi și capacități noi și să le consolideze pe cele dobândite; utilizează cooperarea ca modalitate de bază în atingerea scopurilor individuale și de grup.
Bibliografie:
1.ILIE, Emanuela, 2014, Didactica limbii și literaturii române, Iași: Editura Polirom.
2.PAMFIL, Alina, 2006, Limba și literatura română în gimnaziu, Pitești: Editura Paralela 45.
3.PARFENE, Constantin, 1999, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală.
4.SÂMIHĂIAN, Florentina, 2014, O didactică a limbii și literaturii române, București: Editura ART.
Publicat de:
Vasile Daniela-Camelia
Prof. Limba și Literatura Română, la Școala Gimnazială Leotești.