Publicare GRATUITĂ articole educaționale !

Se acordă adeverință ISSN

Interesul pentru lectură al elevilor noștri este, trebuie să recunoaștem, tot mai scăzut. Lectura concurează astăzi cu forme de comunicare tot mai atractive, bazate pe tehnologia audiovizuală, de aceea beneficiile ei sunt din ce în ce mai greu de înțeles. Pentru profesorii de limba și literatura română, a cultiva plăcerea lecturii în rândul elevilor este din ce în ce mai dificil, dar nu imposibil dacă aplici strategii cât mai variate, până descoperi ce se potrivește cel mai bine elevilor cu care lucrezi.

În cele ce urmează voi prezenta câteva sugestii de stimulare a interesului pentru lectură prin orele de gramatică, care să completeze activitatea desfășurată în acest sens la orele de literatură.

Orele de gramatică nu exclud informațiile și competențele de literatură, căci documentele curriculare în vigoare susțin o abordare integrată a noțiunilor din cele două domenii, limba și literatura.

Cel mai simplu mod de integrare a cunoștințelor este exemplificarea noțiunilor gramaticale prin fragmente de opere literare. Mai mult, pornind de la aceste fragmente, elevii pot fi provocați să facă predicții în legătură cu subiectul textelor și, astfel, motivați să le citească integral.

O altă metodă de integrare a cunoștințelor de limbă și literatură și, totodată, de stimulare a interesului pentru lectură și dezvoltare a competențelor de lectură este proiectul. Două proiecte de lectură foarte îndrăgite de elevii mei au fost Aiurea-n tramvai și Cartea cuvintelor dispărute, legate de noțiunile de vocabular predate.

Proiectul Aiurea-n tramvai a fost inspirat de cartea omonimă a Adinei Rosetti, o carte ce relevă bogăția de expresii din limba română. Am citit elevilor, în clasă, câteva fragmente sugestive din carte și le-am povestit subiectul. Personajul principal este un băiețel care ajunge în Țara Cuvintelor Anapoda, unde expresiile sunt înțelese ad litteram, cuvintele din cadrul expresiilor fiind folosite cu sensurile proprii de bază. Autoarea imaginează, astfel, o lume pe cât de neobișnuită, pe atât de amuzantă, în care oamenii îndeasă mâțele în saci, la restaurant se servesc răbdări prăjite, copiii se joacă de-a despicatul firului în patru și de-a tăiatul frunzei la câini etc. Această țară este populată de personaje inspirate tot de expresii românești: Mațe-Fripte, Zgârie-Brânză, Linge-Blide, Teleleu-Tănase etc. Așadar, este o carte în care elevii pot găsi aventuri din cele mai neobișnuite, dar pline de haz, care atrag atenția asupra expresivității limbii noastre.

Tema proiectului a fost inventarea unei povești pornind de la una sau mai multe expresii din limba română, în care cuvintele din expresii să-și piardă sensul figurat și să fie folosite cu sensul lor obișnuit. Ca sursă de inspirație, le-am oferit elevilor fișe cu legenda expresiilor folosite de Adina Rosetti în cartea sa, în care, pe lângă explicația expresiilor, apar și unele desene sugestive. Cele mai reușite creații ale elevilor au fost incluse într-o broșură, expusă la biblioteca școlii.

Tot un proiect de scriere creativă a fost și Cartea cuvintelor dispărute, inspirat de cartea omonimă a lui Mircea Stanciu, în care 12 arhaisme din limba noastră sunt salvate, redescoperite, readuse în uz, prin poveste. Cartea dezvăluie frumusețea și valoarea neprețuită a cuvintelor în viața noastră și îndeamnă la respect și chibzuință în folosirea acestora. Pentru început, am citit elevilor introducerea cărții, ea însăși o poveste cu subtitluri sugestive (Situație de urgență: dispar cuvinte!, Ești ceea ce vorbești, Primul cuvânt, Lista mea de cuvinte salvate, Totuși, de ce aș salva niște cuvinte învechite? etc.), după care am distribuit elevilor copii xerox ale celor 12 povești corespunzătoare arhaismelor și am repartizat sarcinile de lucru, în funcție de poveste. Deși aceeași poveste a revenit mai multor elevi, cerințele au fost realizate individual. Iată mai jos titlurile poveștilor, cu sarcinile de lucru corespunzătoare:

  • Facem o făgăduință - O făgăduință nu o poți încălca ușor. Este ca o țară în care vei ajunge într-o bună zi, după o călătorie lungă și ostenitoare. Acum e rândul tău! Scrie, desenează sau născocește povestea unei făgăduințe.
  • Cotrobăind, am dat de mine - Copiii sunt foarte curioși și adoră să scotocească peste tot. Ție unde ți-ar plăcea să cotrobăi? Te provoc acum să cotrobăi prin... amintiri și să povestești o întâmplare frumoasă.
  • Care e menirea mea? - Se spune că cele mai importante două zile din viață sunt: ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce. Te-ai gândit vreodată care-i rostul tău pe lume? Dar care crezi că este menirea unui profesor? Sau a părinților? Răspunde la aceste întrebări într-o compunere.
  • Ce tihnă și ce bine! - Când știm oprim timpul și să privim cu sufletul, tot ce e în jurul nostru are o poveste. Inventează și tu o poveste despre liniște și tihnă.
  • Zi-ne o snoavă, Nastratine! – De ce sunt oare oamenii așa de grăbiți și nu mai au timp să stea de snoave? De ce nu mai pot să asculte? Dă tu pentru o clipă timpul înapoi, către acele vremuri când curgea mai încet, și spune-ne o snoavă inspirată din viața ta. Iar dacă nu dibuiești o snoavă adevărată, prefă o întâmplare hazlie într-o snoavă autentică. Fii creativ!
  • Cine-i gogomanul? - Scrie o poveste amuzantă despre un gogoman simpatic. Te poți inspira din viața reală, dar poți transforma realitatea după cum vrei. Tu ești scriitorul!
  • Nu te învăța cu nărav! - Momentul adevărului: Scrie despre năravurile tale într-o compunere. Te poți camufla sub masca unui personaj simpatic. Poți transforma chiar năravurile în personaje interesante, cărora să încerci să le vii de hac. Oare ce va ieși?
  • Caut tămăduire - Tu cum l-ai încuraja pe băiețelul din poveste, dacă l-ai întâlni? Ce i-ai spune sau ce ai face pentru el? Te-ai gândit vreodată ce legătură strânsă este între suflet și trup? Că unul nu se poate tămădui fără celălalt?
  • Sunt un cutezător - Povestește, într-o compunere, despre o cutezanță a ta sau, de ce nu?!, a unui prieten. Ori scrie despre ceva ce ai vrea să faci, dar încă nu ai găsit curajul.
  • Nu am cu ce să-mi astâmpăr setea! - Ai însetat vreodată după altceva decât după apă? De pildă, ți-a fost sete de ceva nou sau de ceva frumos? Cu ce te-ai astâmpărat? Haide, continuă gândul sau povestea! Pe o pagină albă!
  • A făuri - un alt fel de a face - Continuă tu povestea din punctul în care am lăsat-o eu sau scrie o cu totul altă istorie pe care ți-o inspiră cuvântul a făuri.
  • E un tâlc în toate - Dacă tu găsești un tâlc într-o întâmplare înseamnă că ești un mic înțelept. Acesta este un dar, pentru că nu oricine poate să dezvăluie sensurile ascunse ale celor ce se petrec. Relatează o întâmplare din care simți că ai învățat ceva.

Lucrările elevilor au fost incluse, de asemenea, într-o broșură expusă la biblioteca școlii.

Așadar, ora de gramatică poate deveni un aliat al profesorului de limba și literatura română în procesul laborios al stimulării interesului pentru lectură. De altfel, elevii noștri ar trebui să înțeleagă, de la fiecare oră de curs, la fiecare disciplină școlară, că în afara lecturii nu se face educație, că lectura este absolut necesară pentru a evolua în orice domeniu de activitate.

  • avatarPublicat de:
    Butnariuc Geanina-Cristina

    Profesor Lb. și lit. română, la Școala Gimnazială Nr.169, București.