Metode de abordare a personajelor din romanul obiectiv și subiectiv

În învățământul modern se pune accentul pe educația centrată pe elev, pe creșterea caracterului aplicativ al cunoștințelor și al activităților, pe stimularea motivației elevilor pentru învățare. De aceea, alături de metodele de predare tradiționale, preponderent expozitive, se folosesc și cele moderne, activ-participative. Acestea sunt de multe ori mai atractive pentru elevi, deoarece favorizează accesul la cunoaștere prin forțele proprii, spontaneitatea și cooperarea, renunțându-se la învățarea mecanică a conținuturilor. Pornind de la aceste idei, am încercat să explicăm metodele activ-participative, alături de cele expozitive în receptarea tipurilor de personaje într-un roman.

Un rol important în realizarea unei educații de calitate centrate pe elev îl reprezintă dezvoltarea și diversificarea curriculară la nivelul școlii, creșterea caracterului aplicativ al cunoștințelor și al activităților, precum și stimularea motivației elevilor pentru învățare. În învățământul modern se pune accentul pe stimularea învățării prin cooperare și folosirea metodelor activ-participative care să solicite atât mecanismele gândirii, cât și pe cele ale imaginației, ale creativității. Metodele de învățare centrate pe elev fac lecțiile mai interesante și îi ajută pe elevi să înțeleagă și să valorifice conținuturile într-un alt mod decât dacă acestea ar fi predate prin metode tradiționale. În procesul instructiv-educativ în care se folosesc metode activ-participative elevii lucrează eficient unii cu alții și ași dezvoltă abilități de colaborare și de ajutor reciproc. În orele în care sunt folosite aceste metode, profesorul are rolul de a-i ajuta, de a-i îndruma și de a-i stimula pe elevi în receptarea sau sistematizarea cunoștințelor. Cunoscând potențialul fiecărui elev, el le respectă opiniile și le arată că pot emite idei valoroase, apreciind ideile bune și manifestând înțelegere pentru ideile nereușite. Totodată, prin folosirea acestor metode, este cultivată independență cognitivă, spontaneitatea și autonomia de învățare. Este favorizat accesul la cunoaștere prin forțele proprii, stimulându-se atitudinea de reflectare asupra propriilor demersuri de învățare. Profesorul le oferă elevilor posibilitatea de a-și exprima părerea într-o atmosferă plăcută, de colaborare și de respect reciproc, promovând o atitudine deschisă, pozitivă și receptivă.

 

Metoda: POVESTIRI

Povestirea este o metodă clasică, dar care poate căpăta valențe moderne. Este o formă de activitate obligatorie, deoarece constituie o pregătire a elevilor și pentru alte activități. Ea are două valori: poate forma obiectivul unei activități didactice (lectură) sau constituie o metodă utilizată într-o anumită secvență a lecției, subordonată obiectivelor lecției respective.

Povestirea didactică este expunerea orală a unor fapte, întâmplări, peripeții, în scopul lărgirii orizontului de cunoștințe ale elevilor, al înțelegerii unor elemente auxiliare, necesară asimilării unui anumit conținut, al îmbogățirii vieții emoționale, al dezvoltării creativității. Își păstrează valorile formative și la niveluri superioare, cel al liceului.

Profesorul poate recurge la povestire pentru a explica, de exemplu, geneza romanului Ion de Liviu Rebreanu și sursele de inspirație de la care a plecat autorul pentru a scrie romanul.

Pentru a fi eficientă, povestirea va respecta câteva cerințe:

• nu va deveni activitate în sine, ci își va păstra statutul de metodă, subordonată unui conținut;
• va răspunde, din punctul de vedere al conținutului, ideii pe care își propune să o reprezinte;
• va fi coerentă, susținută prin mijloacele expresive ale limbajului verbal și ale celui non-verbal.

 

Metoda: CONVERSAȚIEI

Este o metodă cu aplicabilitate generală, în toate clasele și la toate obiectele de învățământ. În funcție de scopul urmărit, se disting mai multe tipuri de conversație:

a) conversația euristică - pentru însușirea unor cunoștințe noi;

Conversația euristică presupune o serie de întrebări adresate elevilor de către profesor, urmate de răspunsuri ale acestora, pentru a-i conduce la descoperirea de informații noi. Descoperirea se bazează pe cunoștințele acumulate anterior de către elevi și pe conexarea lor.

Reușita conversației euristice este condiționată de caracterul întrebărilor. Cadrul didactic va avea în vedere ca întrebările de tip reproductiv (Cine?, Unde?, Când?) să se limiteze la strictul necesar. În schimb, să fie mai frecvent formulate întrebări de descoperire și de evaluare (De ce?, Dar dacă era altfel?, Cum considerați...?, Ce se poate spune despre…?)

Pentru a putea să-și îndeplinească rolul formativ, întrebările trebuie să îndeplinească anumite cerințe: să fie concise, cu adresare directă, să fie corecte din punct de vedere gramatical, să fie accesibile. Dacă elevii nu pot să formuleze răspunsul așteptat, profesorul va formula întrebări ajutătoare.

b) conversația de reactualizare – pentru reamintirea unor cunoștințe anterioare, utile însușirii noilor cunoștințe;

c) conversația de verificare – în cadrul verificării orale a cunoștințelor.

Pentru a se putea realiza caracterizarea lui Ștefan Gheorghidiu din romanul lui Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, se reamintesc, prin discuții cu elevii, secvențele mai însemnate din experiența lui: discuția de la popotă, viața de familie, discuțiile în contradictoriu pe care acesta le are cu Ela, bombardamentul de artilerie, discuția cu militarul german făcut prizonier. Profesorul pune următoarele întrebări elevilor: Care sunt experiențele fundamentale prin care trece eroul?, Cum se manifestă eroul în situațiile-limită din război?, De ce au loc discuții în contradictoriu cu soția sa, Ela?, Este el împlinit în viața de familie?

 

Metoda: BRAINSTORMING

Se traduce prin „furtună în creier” (brain=creier, storming=furtună). Mai poartă și numele de „asaltul de idei”.

Înainte de a fi metodă didactică, brainstorming-ul s-a folosit în serviciile publicitare, în activitatea de conducere a asociațiilor, a consiliilor locale, a școlilor.

În procesul de învățământ, metoda constă în adresarea unor întrebări care să determine o mobilitate  deosebită a gândirii elevilor. Este recomandabil ca enunțul/problema să nu se potrivească cu ce au știut ei înainte, să ofere o altă perspectivă asupra unor chestiuni care se considerau a fi bine știute și care să genereze răspunsuri neașteptate.

Întrucât procesul de gândire al elevilor este declanșat de conținutul întrebării, unii pedagogi au interpretat brainstormingul ca variantă a problematizării. Prin brainstorming se provoacă elevilor o stare de uimire față de ineditul unei perspective pe care nu o cunoșteau și pe care o descoperă destul de apropiată de capacitatea lor de înțelegere. Utilizarea brainstormingului obligă elevii să iasă dintr-o atitudine de pasivitate sau de cunoaștere superficială a unei chestiuni din literatură.

Interpretările critice recente sunt cele care, în general, propun perspective noi asupra unor opere literare, unele anchilozate în judecăți vechi; explicațiile și valorizările practicate de acestea pot reprezenta fundamentele necesare pentru a realiza brainstormingul.

Se începe discuția despre o anumită temă, solicitându-se definirea noțiunii printr-un singur cuvânt sau grup de cuvinte, iar sintagmele obținute se notează în mod neorganizat la tablă, apoi se discută. Se desfășoară în două faze: „producția de idei și aprecierea critică a ideilor”. Se respectă câteva reguli:

„- Dați frâu liber imaginației!”
„Nu criticați ideile celorlalți!”
„Preluați-le și îmbunătățiți-le!”

Metoda se aplică, prin excelență, la orele de literatură. Profesorul anunță tema discuției, spre exemplu, termenul țăran, referindu-se la romanul Ion al lui Liviu Rebreanu, iar elevii spun cuvinte sau grupuri de cuvinte pe care le știu sau pe care și le amintesc legate de această noțiune. Sintagmele vor fi scrise la tablă, apoi se vor purta discuții despre fiecare.

 

Metoda: CUBULUI

Această metodă presupune explorarea unui subiect, a unei situații din mai multe perspective, permițând abordarea complexă și integratoare a unei teme. În lecția în care este aleasă această metodă sunt recomandate următoarele etape:

a) realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează;
b) împărțirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinței de pe una din fețele cubului;
c) redactarea finală și împărtășirea ei celorlalte grupe; afișarea finală pe tablă sau pe pereții clasei.

Este de preferat ca această metodă să fie în cadrul lecțiilor de recapitulare a cunoștințelor, una dintre acestea fiind analiza condiției femeii în comunitatea rurală ardelenească din primele decenii ale secolului al XX-lea, după studierea romanului Ion scris de Liviu Rebreanu. Pentru aplicarea metodei se împarte clasa în 6 grupe, elevii putând avea următoarele sarcini de lucru pe care să le rezolve în 20 de minute:

• DESCRIE, în zece rânduri, personajul feminin care te-a impresionat cel mai mult.
• COMPARĂ cele două personaje feminine antitetice și complementare, Laura și Ana.
• ANALIZEAZĂ condiția femeii din satul transilvănean de la începutul secolului al XX-lea.
• ASOCIAZĂ două personaje feminine aparținând unor clase sociale diferite. Scrie câteva asemănări și deosebiri dintre ele (sugestii: Ana și Laura).
• APLICĂ sau REALIZEAZĂ sau SCRIE un fragment de 10 rânduri în care să explici că „Femeia nu e decât o treaptă necesară unui alt scop suprem, un obiect de schimb în vederea stăpânirii bunurilor lumești”, după opinia lui E. Lovinescu.
• ARGUMENTEAZĂ afirmația lui George Călinescu potrivit căreia „Femeia reprezintă două brațe de lucru, o zestre și o producătoare de copii. Odată criza erotică trecută, ea încetează de a mai însemna ceva pentru feminitate”.

După ce elevii lucrează în echipe, reprezentantul grupei citește rezolvarea sarcinii pe care au avut-o. Concluziile sunt trecute pe caiete de către elevi.

 

Metoda: PIRAMIDEI

Este o metodă de predare învățare activă, având la bază împletirea activității individuale cu cea de cooperare, în cadrul grupurilor. Constă în încorporarea activității fiecărui membru al colectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit să ducă la soluționarea unei sarcini sau a unei probleme. Desfășurarea etapelor de lucru sunt:

 

Faza introductivă - Profesorul prezintă elevilor subiectul lecției, delimitează sursele conflictelor principale ale romanului, expune datele problemei în cauză și propune elevilor o listă cu 6 cugetări din critica literară, aflate în legătură cu tema abordată. Principala sarcină a elevilor este identificarea conflictului central al romanului pornind de la cele 6 cugetări: C1- conflictul social între Ion și Vasile Baciu; C2- lupta pentru pământ în satul tradițional, unde posesiunea averii condiționează dreptul indivizilor de a fi respectați în comunitate; C3- conflictul între Ion și Simion Lungu; C4- conflictul interior între glasul pământului și glasul iubirii; C5- conflictul tragic dintre om și pământul stihie; C6- conflictul între părintele Belciug și învățătorul Herdelea.

 

Faza muncii individuale - Elevii lucrează individual la identificarea conflictului central al romanului pornind de la cele 6 cugetări anunțate de profesor. După cinci minute, timpul expiră și sunt alese trei cugetări pentru care vor pleda: C2 - lupta pentru pământ în satul tradițional, unde posesiunea averii condiționează dreptul indivizilor de a fi respectați în comunitate; C4 - conflictul interior între glasul pământului și glasul iubirii; C5 - conflictul tragic dintre om și pământul stihie.

 

Faza lucrului în perechi mici - Elevii formează grupe de câte doi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la întrebările individuale din partea colegilor și se notează dacă apar altele noi. Din cele trei cugetări, prin discuții și negocieri elevii vor alege doar două pentru care să pledeze: C2 - lupta pentru pământ în satul tradițional, unde posesiunea averii condiționează dreptul indivizilor de a fi respectați în comunitate; C5 - conflictul tragic dintre om și pământul stihie.

 

Faza reuniunii în grupuri mai mari - Elevii alcătuiesc două grupe egale ca participanți și se discută despre soluțiile la care s-a ajuns. Vor răspunde la întrebările rămase nesoluționate și vor încerca să aleagă o singură cugetare aducând argumente pertinente în sprijinul ideii susținute.

 

Faza raportării soluțiilor în colectiv - Toți elevii clasei reuniți analizează și concluzionează asupra cugetărilor alese. Se realizează o piramidă la tablă care ilustrează toate etapele parcurgerii celor șase cugetări. Profesorul devine un mediator care încurajează și ajută elevii să-și exprime propriile opinii.

 

Faza decizională - În urma expunerii argumentelor pro și contra și a dezbaterii acestora, elevii votează soluția finală și anume: unul dintre conflictule romanului este lupta pentru pământ în satul tradițional, unde posesiunea averii condiționează dreptul indivizilor de a fi respectați în comunitate.

 

Metoda: PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE

Este una dintre tehnicile interactive de stimulare a creativității elevilor. Este foarte utilă, mai ales, la orele de literatură, îndeosebi la cele de caracterizarea personajelor. Elevii învață prin descoperire și își însușesc trăsăturile personajelor printr-un schimb de informații.

Prezentată de autoarea lucrării Tehnica învățării eficiente, Simona Bernat, drept „o modalitate eficientă de a exersa gândirea prin preluarea anumitor perspective, prin exercitarea unor roluri, cu scopul de a rezolva o problemă”, metoda se bazează pe faptul că fiecare dintre cele șase pălării are o culoare asociată cu un anume tip de gândire, ceea ce permite introducerea perspectivelor multiple, cu scopul de a rezolva anumite cerințe ale interpretării textului.

• Pălăria albă – gândirea obiectivă, care se bazează pe informații, pe fapte.
• Pălăria roșie – gândirea afectivă, bazată pe sentimente, emoții, intuiție.
• Pălăria neagră – gândirea negativă, bazată pe evidențierea punctelor slabe, a riscurilor și erorilor.
• Pălăria galbenă – gândirea pozitivă, bazată pe abordarea constructivă a evenimentelor, cu evidențierea oportunităților.
• Pălăria verde – gândirea creativă, bazată pe idei noi, alternative, flexibilitate și mobilitate.
• Pălăria albastră – gândirea despre gândire, bazată pe monitorizare, definirea clară a problemei, realizarea privirii de ansamblu, extragerea concluziei.

 

Exemplu de întrebări / comportamente posibile în cazul acestei metode, pentru Clasa a X-a, text suport Ion de Liviu Rebreanu.
Sugestii de interpretare a personajului Ion.

Metoda presupune existența a șase pălării gânditoare de culori diferite: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru. Elevii se împart în șase grupe, fiecărei grupe corespunzându-i câte o culoare.

I. Pălăria albă este cea care oferă informații exacte, este obiectivă, asemenea unui computer. Elevii ce poartă această pălărie pot formula întrebări: „Ce informații avem? ”

Posibil răspuns: „Ion al Glanetaşului : un flăcău din sat, dar foarte harnic, iubitor de pământ, fără pământ (sărac), ceea ce-i provoacă o mare neliniște sufletească, făcând un compromis pentru a-l obține (glasul pământului). Se căsătorește cu Ana, o fată urâtă, dar bogată, deși o iubește în continuare pe Florica (frumoasă și săracă). Este prins și omorât de bărbatul acesteia, George, care se căsătorise cu Florica după ce Ana, pe care el o iubea, l-a îndepărtat pentru Ion”.

II. Pălăria roșie dă frâu liber sentimentelor. Cei ce poartă acest semn trebuie să spună ce sentimente nutresc față de personaj, fără să aducă argumente logice. „Ce sentimente se desprind? ”

Posibil răspuns: „milă: În diverse situații, Ion stârnește milă, fiindcă este deposedat de ceea ce-i este lui cel mai drag, pământul. Tatăl său este cel care îl aduce la sapă de lemn, din cauza băuturii. Ion simte cel mai adânc această decădere, când urcă acolo, pe deal și vede acel paradis pierdut : „ – Locul nostru, săracul...”, dragoste, admirație, respect, simpatie: pentru că e harnic; atracție: pentru că iubește pământul și vrea să-l obțină cu orice preț; respingere, ură: pentru că o seduce pe Ana și o împinge la sinucidere”.

III. Pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive și constructive a elevului. Cei din echipă trebuie să găsească și să demonstreze cu argumente logice o latură pozitivă a personajului Ion.

Posibil răspuns: Personajul Ion, în ciuda hărniciei ce-l caracterizează pe parcursul întregii lecturi, s-a dovedit a fi un personaj rău. Ceea ce este pozitiv în el este, firește, hărnicia și perseverența în a-și atinge scopul. Luptă cu el însuși, cu sentimentele sale, dar și cu cei din jur de dragul pământului pe care-l iubește ca pe o ibovnică. „Apoi, încet, cucernic, fără să-și dea seama, se lăsă în genunchi, își coborî fruntea și-și lipi buzele cu voluptate de pământul ud (...) Își încrucișă brațele pe piept și-și linse buzele simțind neîncetat atingerea rece și dulceața amară a pământului”. Toată viața iubește cu patimă aceeași femeie, fără să-și abandoneze sentimentele, chiar dacă a fost „ silit ” de împrejurări să se căsătorească cu altcineva. „ – Nu vezi tu cum e lumea de azi, Florico? ... Vai de sufletul meu ... Crede-mă ... În inima mea tot tu ai rămas crăiasă...” (...) „ Numai tu mi-eşti dragă în lume, Florică, auzi tu?... Auzi? ”. Este un tânăr defavorizat din punct de vedere social, însă harnic și dornic de muncă. Îl macină sărăcia în care se zbate și necazul ce căzuse pe capul său era că fără Ana „nu mai scap de sărăcie până în Prut și Siret.” Căsătoria cu Florica nu l-ar fi avantajat să se numere printre fruntașii satului.

IV. Pălăria verde simbolizează gândirea creativă. Asemenea culorii verzi care exprimă renașterea, cel ce poartă această pălărie trebuie să fie creativ, să găsească un alt fir epic.

Posibil răspuns: Dacă Ion s-ar fi căsătorit cu Florica, ar fi fost împăcat cu sine însuși că și-a urmat iubirea, și, deși sărăci amândoi, Ion prin hărnicia lui ar fi reușit să muncească și să agonisească ceva avere care-l ridica, mai târziu, într-o poziție privilegiată în lumea satului.

V. Pălăria neagră este cea care punctează numai aspectele negative ale personajului, inventariază numai greșelile acestuia. Această pălărie e de preferat să își expună ipotezele la sfârșit, adică după intervenția pălăriilor: galbenă, verde și roșie, pentru a nu oprima ideile creative ale acestora. Posibil răspuns: Ion nu este sincer. Dacă o iubea cu adevărat pe Florica nu renunța la ea atât de ușor. Iar pe Ana trebuia să o respecte, fiindcă, prin intermediul ei, scăpase de sărăcia ce-l măcina de multă vreme și nu să o bată, încât să-i determine moartea. Este un om fără pic de suflet, dacă ne gândim că nu avut grijă nici de copilașul lui. Pe Ana nu a putut să o iubească, dar de copil trebuia să aibă grijă pentru că era copilul său. Este meschin, rău, viclean, ipocrit, egoist, capabil de orice lucru necugetat și necurat, să obțină tot ce este mai bun și de care să se bucure doar el. După moartea Anei, vrea să se întoarcă la Florica pe care umilit-o odinioară, când a părăsit-o pentru că era săracă, deși la fel era și el.

VI. Pălăria albastră este moderatorul și deține controlul întregii activități. Monitorizează și are în vedere respectarea regulilor. Introduce pălăria albă și pune întrebări celorlalte. Reconcentrează informațiile pe parcursul activității și formulează ideile principale și concluziile la sfârșit. „ Putem să rezumăm? ”, „Care sunt ideile principale?” Posibil răspuns: Ion pendulează între cele două „glasuri”: „glasul pământului” și „ glasul iubirii ”; este un clișeu al țăranului iubitor de pământ.

Avantajele metodei pălăriilor gânditoare: stimulează gândirea colectivă și individuală a elevilor; încurajează și exersează capacitatea de comunicare a acestora; se poate aplica unei largi categorii de vârste; determină și activează comunicarea și capacitatea de lua decizii; încurajează gândirea laterală, constructivă, complexă și completă.

Dezavantajele sunt doar de ordin evaluativ, întrucât nu se poate stabili exact care și cât de însemnată este contribuția fiecărui elev la lecție.

Metodologie, condiții de aplicare:

Metodologie: Se împarte clasa în șase grupe, fiecare grupă corespunzând câte unei pălării. În cazul în care numărul de elevi din clasă nu e divizibil cu șase, nu este obligatoriu ca grupele să aibă același număr de elevi, se poate lucra și cu grupe inegale ca număr.

Condiții: grupele lucrează simultan, iar răspunsurile grupelor sunt prezentate succesiv.

 

Clasa a X-a, text suport Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu
Sugestii de interpretare a personajului Ștefan Gheorghidiu

I. Pălăria albă - Sarcină de lucru:

- identificarea particularităților de construcție a personajului din romanul lui Camil Petrescu;
- menționarea modalităților de caracterizare a personajului.

Elevii identifică particularitățile de construcție a personajului din romanul camilpetrescian.

II. Pălăria roșie - Sarcină de lucru:

- identificarea scenelor care presupun sentimente, intuiție.

Elevii selectează scenele pe care le consideră reprezentative, motivând alegerea. Pornind de la scenele identificate de ei se va realiza o hartă afectivă a protagonistului, evidențiindu-se momentele cruciale pentru evoluția sentimentelor. Se va compara apoi harta construită de ei cu teoria despre iubire a lui Ștefan Gheorghidiu.

III. Pălăria neagră - Sarcină de lucru:

- identificarea erorilor protagonistului.

Elevii s-ar putea raporta la faptul că unii critici literari au avut obiecții legate de lipsa de unitate a celor două parți ale romanului sau la atitudinea misogină a naratorului față de Ela.

IV. Pălăria galbenă - Sarcină de lucru:

- identificarea unor trăsăturilor specifice condiției intelectualului;
- referiri necesare la alte opere.

Elevii ar putea realiza o paralelă între Ștefan Gheorghidiu și Ladima sau Apostol Bologa.

V. Pălăria verde - Sarcină de lucru:

- realizarea unui interviu cu profesorul.

Analiza de rol:

Elevii vor putea simula un dialog cu personajul, încercând să imite maniera de exprimare a personajului camilpetrescian.

VI. Pălăria albastră - Sarcină de lucru:

- identificarea etapelor parcurse în cele două ore ale lecției;
- realizarea sintezei lecției și formularea concluziilor.

Purtătorii pălăriilor albastre vor realiza schematic „desenul din covor”, adică sinteza datelor esențiale propuse de temă, evidențiind modernitatea personajului. Tot ei vor încerca o evaluare a activității.

 

Metoda: R.A.I (Răspunde, Aruncă, Interoghează)

Această metodă este una de fixare și sistematizare a cunoștințelor, dar și de verificare. Ea urmărește realizarea feed-back-ului printr-un joc de aruncare a unei mingi ușoare. Elevul care aruncă mingea trebuie să formuleze o întrebare din lecția predată, elevului care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare, apoi o aruncă mai departe altui coleg, punând o altă întrebare. Elevul care nu știe răspunsul iese din joc, la fel ca și cel care este descoperit că nu cunoaște răspunsul la propria întrebare. Se poate folosi această metodă pentru a verifica cunoștințele elevilor referitoare la romanul Ion de Liviu Rebreanu și romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu. Elevii au formulat întrebări de genul: ,,Din câte părți sunt formate romanele?’’, ,,Cine sunt personajele principale?’’

Pe parcursul activității, profesorul-observator identifică eventualele carențe în pregătirea elevilor și poate adopta, astfel, deciziile necesare pentru îmbunătățirea performanțelor acestora, precum și pentru optimizarea procesului de predare-învățare.

 

Metoda: DEZBATERI

Dezbaterea este o metodă de argumentare interactivă ce presupune o temă de discuție, două echipe pro și contra, unul sau mai mulți arbitri și o serie de reguli în funcție de care se construiesc și prezintă argumentele. În funcție de regulile aplicate, se disting mai multe forme de dezbatere, diferențele regăsindu-se la nivel de structura formală, restrângerea temei aflate în discuție și caracterul de competiție.

Pentru ca o dezbatere să fie eficientă și să le permită elevilor să-și exprime punctul de vedere, să se informeze ascultându-i pe ceilalți, să învețe tehnica pregătirii și organizării dezbaterilor prin participarea la ele, trebuie îndeplinite câteva cerințe:

• să fie stabilite cu claritate temele și subtemele care se vor pune în discuție, plasate sub un titlu expresiv și clar;
• să se alterneze teme care derivă din manualul școlar sau programa școlară cu teme din afara acestora;
• să se stabilească rolurile în cadrul dezbaterii.

Cel mai important rol este acela profesorului, adică al celui care conduce dezbaterea: să organizeze, să ofere tuturor doritorilor posibilitatea de a participa la discuții, să facă legătura între intervenții, să atenueze și să elimine eventualele conflicte. Tot moderatorul este cel care, în încheiere, formulează câteva constatări cu privire la: utilitatea temei propuse, calitatea pregătirii participanților și raportul între intervențiile efective și tema propusă, sugestii pentru aprofundarea în viitor a temei.

 

Text-suport: romanul Ion al lui Liviu Rebreanu
Tema: Ion-vinovat sau nevinovat

La început, se vor prezenta citatele referitoare la personajul Ion din operele criticilor. Dezbaterea se realizează prin împărțirea clasei în două grupe și alegerea a doi „avocați”, al apărării și al procurorul acuzării. Cele două grupe vor avea martori care-l vor apăra sau condamna pe Ion pe baza unor argumente. În cadrul dezbaterii, se va schimba subiectul romanului prin anunțarea de la început a faptului că Ion nu a fost omorât de George pentru a putea fi judecat și Ana a fost „împinsă” de Ion la spânzurătoare, dar a fost salvată în ultimul moment.

 

Text-suport: romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război al lui Camil Petrescu

Este vinovată Ela Gheorghidiu de destrămarea relației conjugale?

Avocații acuzării/Procurorii-posibile argumente, capete de acuzare

1. În timpul facultății, Ela era o fată mondenă, cu viață socială activă, la care însă a renunțat prin căsătoria cu Ștefan.
2. Lupta pentru banii moșteniți de la unchiul Tache ne prezintă o față nouă a Elei.
3. Având bani, Ela redevine mondenă: garderobă nouă, ieșiri la restaurante, noi prietenii (Anișoara, domnul G.), excursii.
4. Lipsește o noapte de acasă când Ștefan vine pe neașteptate.
5. Flirtul evident cu domnul G. în timpul excursiei la Odobești.
6. La Câmpulung Muscel, înainte de începerea războiului, se află și G. pe care Ștefan ar vrea să-l împuște.
7. Scrisoarea pe care o primește Ștefan în timpul permisiei de convalescență.

 

Avocații apărării

1. Originea modestă a Elei și frumusețea ei nu reprezintă argumente ale trădării.
2. Nevoia de bani e firească în condițiile angoasei de a fi sărac, de a nu avea un viitor sigur. De altfel și renta pe care o cere de la Ștefan e la fel justificată.
3. Ela cheltuie bani și pentru familie: mobilează o locuința, schimbă garderoba lui Ștefan, face cadouri prietenilor din studenție etc.
4. Lipsa de acasă e justificată de plecarea îndelungată a lui Ștefan cu treburi și de biletul de la Anișoara care o chema la ea.
5. Faptul că Ela nu se apără, nu se justifică asupra faptelor nu înseamnă că are o aventură, ci că Ștefan e orbit de gelozie.
6. La desele despărțiri de Ștefan Ela suferă, iese rar în public, are orgoliul de a nu face ea primul pas, tocmai pentru că nu e vinovată de trădare.
7. Consideră scrisoarea o calomnie și propunerea divorțului o rănește.

 

Metoda: TEHNICA 6/3/5

Această tehnică presupune împărțirea clasei în grupe de câte 6 membri. Participanții notează pe o foaie de hârtie câte trei soluții la o problemă dată, timp de 5 minute (consemnarea scrisă a ideilor noi ale participanților determină și celălalt nume al metodei - brainwriting). Totalul obținut poate însuma, așadar, un maximum de 18 răspunsuri în 30 de minute, pentru fiecare grup – în mod evident, însă, cel puțin o parte  soluțiilor vor fi măcar asemănătoare, dacă nu și identice.

Etapele metodei:

• împărțirea clasei în grupe a câte 6 membri;
• formularea problemei și explicarea modalității e lucru (elevii primesc câte o foaie de hârtie, împărțită în trei coloane, pe care vor trebui să noteze soluțiile);
• desfășurarea activității propriu-zise pentru problema dată, fiecare dintre cei 6 participanți are de notat răspunsuri posibile, în tabelul cu trei coloane, în maximum 5 minute. Foile trec de la stânga spre dreapta, până ajung iarăși la primul participant. Cel ce primește foaia din stânga citește soluțiile notate de colegi și le modifică, le adaptează, le ameliorează;
• analiza soluțiilor și reținerea celor mai bune dintre ele.

 

Text-suport, romanul Ion, Liviu Rebreanu

• Dacă ați fi în locul lui Ion, cum ați proceda în situația în care ați fi jignit de Simion Lungu, la începutul romanului?
• Dacă ați putea rescrie finalul romanului Ion, cum ar arăta acesta?

 

Text-suport Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Camil Petrescu

• Dacă ați fi în locul lui Ștefan Gheorghidiu, cum ați proceda în situația în care ați bănui că Ela vă înșală?
• Dacă ați putea rescrie finalul romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, cum ar arăta acesta?

 

Metoda: JOCUL DE ROL

Este o formă de aplicare și utilizare didactică a psihodramei (metodă psihoterapeutică creată de psihosociologul J.I. Moreno în 1921 și folosită mai amplu după 1921, când apare volumul Who Shall Survive?), văzută ca pretext pentru formarea de comportamente, justificarea de opțiuni sau propunerea de noi atitudini.

Într-un cadru adecvat (cabinetul de literatură) sau în fața clasei, câțiva elevi sunt puși să joace rolul unor personaje literare în situații-cheie, după un timp de gândire în care să-și fixeze planul – elemente de comunicare verbală, para-verbală și non-verbală, cu ajutorul cărora să intre cât mai bine în pielea personajelor respective.

Etapele pregătirii și folosirii jocului de rol:

• încălzirea grupului;
• definitivarea situațiilor și a personajelor;
• organizarea grupului, alegerea actorilor și a observatorilor;
• derularea jocului de rol;
• analiza jocului de rol, ce implică: intervievarea actorilor, analiza de conținut și analiza comportamentală.

Orice personaje sau cupluri de personaje pot fi „jucate” de elevi pe baza textelor literare:

• Ștefan Gheorghidiu- Ela;
• Ion Pop al Glanetașului – George Bulbuc.

 

Metoda: ESEUL DE 5 MINUTE

Eseul de 5 minute este o metodă evaluativă utilizată în faza de reflecție, prin care elevii sunt solicitați să noteze într-un mini-eseu un aspect (un concept) aflat în acea secvență, respectiv o nedumerire sau o întrebare legată de acest concept. Dacă elevii sunt astfel determinați să își valideze cunoașterea (prin revizuirea succintă a celor învățate și clarificarea noțiunilor reținute), profesorul beneficiază de un feedback eficient și care îi poate servi în planificarea viitoarelor activități. Profesorul le solicită elevilor să răspundă, într-un eseu de 5 minute la o întrebare legată de noțiunile abia însușite sau să analizeze, ținând cont de propriile forțe/opinii critice, un concept aflat la ora respectivă:

 -Cum justificați reacția lui George când îl vede pe Ion împreună cu Florica, având în vedere că ei sunt căsătoriți?
 -Cum justificați reacția lui Gheorghidiu atunci când Ela se apropie prea mult de domnul G. în excursia la Odobești?

 

Metoda: CVINTETUL

Cvintetul este o metodă prin care se rezumă și se sintetizează cunoștințele desprinse dintr-o dezbatere, iar apoi acestea sunt prezentate sub forma unei poezii cu cinci versuri. Cele cinci versuri se alcătuiesc astfel:

1. Cuvântul sau sintagma cheie a conținutului (substantiv, de obicei);
2. Două cuvinte care prezintă o descriere a cuvântului/sintagmei cheie (adjective);
3. Trei cuvinte care exprimă acțiuni legate de cuvântul/sintagma cheie (verbe, de preferat la gerunziu);
4. Patru cuvinte care exprimă sentimentele și atitudinile elevului față de conceptul/sintagma cheie;
5. Un cuvânt care exprimă esența problemei.

 

Text-suport, romanul Ion, Liviu Rebreanu

• Clasa se împarte în șase grupe de lucru.
• Fiecare echipă are de realizat câte un cvintet pentru: Ion, Ana, George și Florica, Vasile Baciu și Zenobia.
• Liderul fiecărui grup prezintă rezultatul muncii echipei, explicând fiecare cuvânt folosit cu ajutorul întâmplărilor din text și a trăsăturilor personajului pentru care s-a realizat cvintetul.
• Cvintetul nu necesită mult timp pentru elaborare și nici pentru susținere.
• Elevii, după ce lucrează individual sau pe grupe, raportează rezultatele obținute.

Fiecare cuvânt este explicat cu ajutorul rezumatului unor scene sau secvențe semnificative sau folosind tehnica argumentării, în cazul susținerii anumitor trăsături ale personajelor.

 

1	ION	ANA	FLORICA
2	Harnic, inteligent,	Urâtă, înșelată,	Frumoasă, săracă,
3	Muncește, înșală, lovește,	Suferă, muncește, rabdă,	Muncește, dansează, iubește,
4	Oscilează între două glasuri,	E victima soțului brutal,	Se căsătorește din interes,
5	Murind.	Murind.	Suferind.

 

 

Metoda: PROCESUL LITERAR

Procesul literar reprezintă o metodă care implică participarea tuturor elevilor clasei, asemănătoare cu dezbaterea, de pe poziții extreme, de acuzare și apărare a unor aspecte problematice dintr-o operă literară, care implică participarea tuturor elevilor clasei. Folosește elemente de procedură și de limbaj specifice universului administrativ-juridic.

 

Text-suport, romanul Ion, Liviu Rebreanu

Vom exemplifica această metodă folosită cu succes la clasa a XII-a la romanul lui Liviu Rebreanu Ion: drama lui Ion și a Anei (Poți pune la baza fericirii tale nefericirea altora?)

Etapele desfășurării procesului literar au fost următoarele:

• Dezbaterea argumentelor privitoare la vinovăția sau nevinovăția personajului Ion al Glanetaşului din romanul lui Liviu Rebreanu;
• Alegerea unui consiliu de judecată format din trei judecători, acuzarea formată din doi avocați, apărarea reprezentată, de asemenea, de doi avocați și personajul principal care este reprezentat de unul dintre elevi. Ceilalți elevi vor reprezenta juriul care va ajuta curtea să dea verdictul;
• Desfășurarea procesului;
• Redactarea procesului-verbal al ședinței de judecată.

 

Obiectivele acestei activități sunt:

 - motivarea corectă, logică și estetică a opțiunilor folosind detalii artistice (textul romanului) și ideile dezbaterii, ale manualului și ale criticii literare de specialitate;
 - analizarea evoluției unui personaj în funcție de structura epică a romanului și de propria natură literară a acestuia, de alte premise literare (tradiție, climat artistic, universul creației).

Capetele de acuzare aduse personajului Ion au fost:

 - comportamentul față de părinți;
 - comportamentul față de săteni;
 - comportamentul față de Ana, care se sinucide;
 - adulterul cu Florica.

Acuzarea și-a luat exemplele și întâmplările concrete din roman. Le-au comentat și au demonstrat vinovăția eroului. În final, juriul a supus unei examinări judicioase probele existente, rezultate. Verdictul a fost următorul: Ion este vinovat, însă vinovăția lui este limitată. Se redactează apoi procesul- verbal al ședinței de judecată.

Ceea ce este important de observat este faptul că intervențiile profesorului sunt limitate, lăsând elevii să se lanseze în dezbatere și să-și susțină ideile, argumentându-le cu exemple clare din roman.

 

Text-suport, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Camil Petrescu

Motivul divorțului: adulterul săvârșit de Ela Gheorghidiu
Participanți: judecător, grefieri, jurați, public
Reclamant: Ștefan Gheorghidiu
Doi avocați ai acestuia
Martorii: căpitanul Corabu, căpitanul Dimiu, servitoarea din casa lui Ștefan, femeia acostată

Pârâta: Ela Gheorghidiu
Doi avocați ai acesteia
Martorii: Anișoara, Grigoriade, Nae Gheorghidiu

 

Desfășurarea procesului:

• grefierul anunță intrarea judecătorului în sală și dă citire documentului ce se constituie ca mobil al procesului;
• pledoariile a doi avocați, unul reprezentând reclamantul, celălalt pârâtul;
• depozițiile pârâtului și ale martorilor săi, realizate tot prin interogatoriu încrucișat;
• perioadă pentru deliberarea juriului;
• judecătorul dă sentința și anunță decizia (aici, partajul).

 

BIBLIOGRAFIE:
BERNAT, Simona, Tehnica învățării eficiente, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003
CUCOŞ, Constantin (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 1998
CRĂCIUN, Corneliu, Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și licee, Editura Emia, Deva, 2007
GOIA, Vistrian şi DRAGOTOIU, Ion – Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Didactică și pedagogică, 1995
ILIE, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, 2014
JOIȚA, Elena (coord.), Pedagogie și elemente de psihologie școlară, Editura Arves, Craiova, 2003
JOIȚA, Elena, Management educaţional. Profesorul-manager: roluri și metodologie, Editura Polirom, București, 2000
NICOLAE, Mihaela, Jocul ielelor printre pălăriile gânditoare, Perspective, Revista de didactica limbii și literaturii române, 1, (1)2/2006
SECRIERU, Mihaela, Didactica limbii române, Editura Sedcom Libris, Iași, 2006
SECRIERU, Mihaela, Didactica limbii române, Editura Ovi-art, Botoșani, 2004