Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Derularea proiectului, „Cum să ne însănătoșim prin lectură?” are ca motivație entuziasmul și deschiderea cu care reacționează copiii, la aceasta vârstă, nevoia acestora de a socializa, de a cunoaște, de a lega noi prietenii cu copii de vârste apropiate, dar și efectul benefic al poveștilor în viața și educația copiilor de vârstă școlară mică.
Am considerat că „prietenia și poveștile” sunt fără îndoială, centrale în viața noastră. Atât copiii, cât și oamenii mari pot învăța lucruri esențiale despre viață, comportament, lume din poveștile citite. Totodată, în cadrul parteneriatului copiii pot schimba păreri, pot fi parteneri în activitățile propuse și pot construi demersuri creatoare. Activitățile în parteneriat sunt o formă de învățare activă și atrăgătoare pentru aceștia, cu atât mai mult cu cât tema de dezbatere este una atât de generoasă și captivantă.
În contextul școlii online a apărut și stresul legat de schimbările inevitabile, multe și cu impact major asupra profesorului și a elevilor.
Este util pentru profesori și învățători să învețe metode noi de management al clasei pentru că în acest moment mulți profesori se confruntă cu probleme de disciplinare (sarcini care nu sunt îndeplinite de elevi, comportamente agresive sau de perturbare a celorlalți elevi etc.) care afectează mediul de învățare, care cresc nivelul stresului la locul de muncă și afectează sănătatea emoțională și funcționarea în viața de zi cu zi a cadrelor didactice, pentru gestionarea cărora se consumă foarte mult timp din cadrul unei ore de clasă, la care metodele de gestionare care sunt cel mai frecvent aplicate au efecte secundare negative, care, nerezolvate într-o modalitate benefică, pot afecta sănătatea emoțională a copiilor. Lipsa unor metode de disciplinare conduce către apariția și menținerea unor probleme de comportament la elevi și a unui mediu de muncă deosebit de stresant.
Modalități de aprofundare a orelor de limba română
Orele de predare sunt momentul în care se declanșează avalanșa de cunoștințe spre copii. În funcție de conținutul predat, copiii asimilează cunoștințe. Dar oare este suficient? Este suficient ca învățătorul să prezinte conținuturile și ca lecția să se sfârșească? S-a realizat asimilarea? Se poate obține un feed-back?
Procesul de învățământ presupune ca relația predare-învățare-evaluare să se realizeze succesiv și progresiv. Predarea trebuie să genereze învățare care mai apoi poate fi evaluată. În funcție de conținutul predat și de modalitățile de aprofundare ale acestuia, se poate vorbi despre evaluare. La orice disciplină nu este suficientă predarea conținutului fără a mai fi aprofundat prin diverse metode. Metodele tradiționale de predare dar și cele moderne, vin în completarea orelor de Limba română.
Metodele de predare și de învățare sunt modul de acțiune atât al cadrului didactic, cât și al elevilor. Munca lor este calitativă și cantitativă în funcție de aceste metode care reprezintă un factor de mare influență asupra eficacității și eficienței învățământului. Diferențele în pregătirea elevilor le aduc metodele aplicate diferit. Însușirea unor cunoștințe noi poate deveni mai dificilă sau mai ușoară pentru aceeași elevi, în funcție de metodele utilizate. Metodele utilizate generează exersarea funcțiilor intelectuale ale elevilor.
Învățătorul creează mediul educațional ideal pentru elev. Acest lucru nu se poate realiza fără contribuția elevului care trebuie să știe să „ceară” ceea ce îi trebuie pentru o învățare propice. În orele de Limba română, utilizarea diverselor metode, stârnesc interesul elevului, îl mențin activ și îl ajută să aprofundeze cunoștințele. Cele mai eficiente metode sunt cele ale gândirii critice. Într-o oră de lectură, spre exemplu, îi solicită pe elevi să formuleze întrebări referitoare la text, întrebări care să genereze răspunsuri diversificate, care produc de altfel învățarea lucrurilor noi.
Conform tradiției școala și cultura își centrează atenția asupra inteligențelor limbajului și logico-matematică. În general sunt apreciați oamenii care știu să vorbească și cei cu gândire logică. În activitatea didactică de multe ori folosim expresii ca „x este un elev inteligent”, „ y este o elevă talentată la muzică” etc, și suntem tentați să-i considerăm „inteligenți” pe cei care obțin rezultate foarte bune la disciplinele de bază din școală, adică matematică și literatură, iar pe ceilalți să-i numim „talentați”.
Psihologul american Howard Gardner este cel care a contrazis teoria conform căreia ar exista un singur tip de inteligență și anume cea logico-matematică. Pe baza studiilor amănunțite Gardner distinge următoarele opt tipuri de inteligență: lingvistică, logico-matematică, muzical-ritmică, vizual-spațială, corporal-kinestezică, naturalistă, interpersonală și intrapersonală. În urma studiilor efectuate Gardner a descoperit și al nouălea tip de inteligență, cea existențială, dar datorită faptului că nu a reușit să determine care zonă cerebrală este responsabilă de activarea acelei inteligențe, ea nu este recunoscută.