Lectura contribuie la consolidarea deprinderii de citire corectă, fluentă, conștientă și expresivă, la formarea și dezvoltarea gustului pentru citit, la cultivarea respectului față de carte, la creșterea interesului de a cunoaște viața, oamenii și faptele lor, la îmbogățirea și nuanțarea vocabularului precum și la dezvoltarea capacității de exprimare, la educarea sentimentelor estetice, la lărgirea ariei de informație a elevilor și stimularea capacității creative. Este un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni. Așadar, lectura are un rol foarte important în viața copiilor cu impact profund pentru anii următori.
Pasiunea pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă de durată care înglobează răbdare, perseverență, voință și, în special, continuitate, iar succesul în lectură este asigurat, în mod deosebit, de capacitatea elevilor de a înțelege, prin efort propriu, mesajul celor citite.
Primul pas constă în motivarea elevilor pentru lectură, prin metode moderne, active, prin proiectarea unor activități interesante, care să-i transforme pe elevi din cititori neimplicați, dezinteresați, în cititori curioși care să înceapă să intuiască magia lecturii.
Povestirea este una dintre cele mai cunoscute modalități de stimulare a lecturii folosită îndeosebi la clasele mici. Învățătorul selectează basme sau povești în care personajele sunt clar și viu înfățișate, iar succesiunea întâmplărilor este ușor de urmărit. Subiectul lecturii poate fi relatat de către învățător pe baza povestirii model, expresiv, nuanțat, dar și de către elevi.
O variantă a acestei forme o constituie recomandarea făcută de cadrul didactic întregii clase, ca fiecare elev să citească o lectură înainte de ora de curs sau la o dată fixată în scopul de a putea fi povestită la clasă de mai mulți elevi, în fragmente cu înțeles complet. Întrucât conținutul povestirii nu este cunoscut de toți elevii, întreaga clasă îl ascultă cu plăcere și interes pe povestitor. Dacă există și alți elevi care cunosc subiectul lecturii respective, aceștia se angajează într-un dialog, în schimb de informație și opinie, completează, sau, eventual, corectează unele inadvertențe făcute de către povestitor. O altă variantă presupune citirea unor lecturi pentru aceeași temă din care elevii povestesc fragmente semnificative.
Recenzia unor cărți constituie un alt mijloc de îndrumare a lecturii. Chiar dacă este o activitate mai dificilă pentru școlarii mici, învățătorul va dirija cu mare atenție realizarea acesteia prin întrebări adecvate. Elevii pot fi solicitați să-și formuleze, mai întâi oral, apoi în scris, propriile păreri despre creațiile citite. Acest mod de lucru este potrivit elevilor din clasele a III-a și a IV-a. Pe această cale, micii cititori fac recomandări pentru lectura unor cărți.
Planul recenziei poate fi diferit; important este ca prin această activitate să se cultive interesul pentru citit și capacitatea de a comenta, într-o manieră originală, accesibilă o carte.
Expoziția și prezentarea de cărți, reprezintă, de asemenea, o modalitate de a prezenta elevilor anumite cărți ale unui autor, cărți care conțin o anumită tematică (de exemplu: despre prietenie, despre animale, despre copilărie etc), cărți nou apărute sau cărți în ediții succesive.
În cadrul expoziției se prezintă cartea, se poartă o discuție generalizatoare despre scriitor și opera respectivă, iar copiii își notează titlul pentru a o putea procura de la bibliotecă sau din alte surse.
Jocul literar este o activitate didactică ce stimulează dorința de a citi mai mult, antrenează și dezvoltă spiritul de competiție, formează capacitatea de exprimare orală, spontană și expresivă. Pentru a fi eficient, jocul trebuie să stimuleze calitățile intelectuale ale elevilor, să fie organizat în forme originale, antrenante, să ofere tuturor elevilor satisfacția de a participa.
Șezătoarea literară invită, de asemenea, elevii la lectură. Este o activitate instructivă, educativă, atractivă și artistică. O șezătoare trebuie să aibă un conținut tematic unitar: proverbe, ghicitori, zicători; lecturi despre animale; lecturi despre opera unui singur autor etc. Vor fi antrenați toți elevii în povestiri, recitări, dramatizări, cântece ș.a. În cadrul unei șezători literare se pot organiza întâlniri cu un scriitor, un editor, un bun povestitor, iar elevii pot adresa întrebări invitatului.
Medalionul literar este o formă de activitate instructivă, educativă și atractivă ce presupune prezentarea unui autor și a operei sale. Se vor alege acei autori, care prin tematica, mesajul și specificul stilistic al operei lor se adresează capacității de receptare a elevilor și au valențe formative și educative.
Realizarea medalionului literar implică parcurgerea următoarelor etape:
- planificarea activității;
- stabilirea autorului și a tematicii;
- realizarea aspectului interdisciplinar al activității prin implicarea muzicii, imaginii plastice;
- alegerea mijloacelor de învățământ: expoziție de carte, portrete ale autorului, filme;
- pregătirea elevilor pentru participarea la medalionul literar;
- desfășurarea medalionului literar.
Lectura de vacanță, pe parcursul vacanței este timpul cel mai prielnic pentru lecturii efectuate de către elev. Lecturile conform programei școlare sunt recomandate de învățător la sfârșitul anului școlar. Controlul trebuie să fie mai mult stimulator și imediat după deschiderea cursurilor. Când se recomandă lectura pentru vacanță este bine să se aleagă nu numai ceea ce este util și necesar, ci și ceea ce poate să-i antreneze pe elevi la lectură, ceea ce este accesibil.
Întreaga activitate desfășurată pentru stimularea lecturii urmărește cultivarea interesului, a gustului elevilor pentru a citi, folosirea corectă a cărții în mod independent, din proprie inițiativă.
Abordarea lecturii în școală rămâne o provocare și este de la sine înțeles că rolul profesorului este esențial în a găsi soluții, mai mult sau mai puțin inovative, de a-i determina pe elevi să descopere că, citind, lumea devine mult mai frumoasă.
Publicat de:
Petre Cristina
Profesor înv. primar, la Liceul Tehnologic Pătârlagele.