Metodele moderne de învățământ joacă un rol foarte important în procesul instructiv-educativ. Metodele moderne permit adaptarea procesului de învățare la nevoile individuale ale elevilor. Prin utilizarea acestor metode, profesorii pot crea experiențe personalizate, ținând cont de ritmul și stilul de învățare al fiecărui elev.
Predarea reciprocă este o metodă modernă și eficientă de predare în care elevii devin în același timp atât profesori, cât și studenți. Această metodă încurajează colaborarea și interacțiunea între elevi, promovând învățarea activă și consolidarea cunoștințelor. Nour (2022) susține că predarea reciprocă reprezintă o tactică prin care elevii pot experimenta rolurile de învățător și elev, deoarece este cunoscut faptul că predarea este cea mai eficientă modalitate de învățare.
Grupurile pot varia între patru și șapte elevi, fiecare având acces la același text, împărțit, dacă este necesar, în fragmente, de către învățător. Pentru a asigura o implicare responsabilă a fiecărui elev în acest proces, este recomandat ca numărul fragmentelor textului să coincidă cu numărul membrilor din grup. Fiecare elev care preia rolul de învățător trebuie să parcurgă următoarele etape: să realizeze un rezumat al fragmentului citit; să formuleze o întrebare referitoare la text, la care ceilalți să răspundă; întrebarea ar trebui să se concentreze pe problema esențială prezentată în fragment, fie explicit, fie implicit în text; să ofere clarificări pentru aspectele neclare pentru ceilalți membri ai grupului; să facă predicții cu privire la fragmentul următor și să observe dacă acestea se adeveresc pe parcursul citirii fragmentului respectiv; să solicite ca ceilalți membri ai grupului să citească fragmentul următor, specificând care este acesta.
Exemplificare: Clasa: a II-a
Disciplina: Comunicare în limba română
Subiectul: Crăiasa Zăpezii de Hans Christian Andersen
Elevii parcurg individual fragmentul textului „Crăiasa Zăpezii”:
„În piață, băieții își prindeau uneori săniuțele de câte o căruță. Alunecau împreună o bucată de drum.
De data asta trecu pe acolo o sanie mare, albă. În sanie ședea cineva îmbrăcat într-o blană albă, cu o căciuliță albă pe cap. Făcu înconjurul pieței, iar Karl își prinse săniuța de ea.
Sania cea mare aluneca tot mai repede. Vizitiul întorcea uneori capul și-i făcea semn prietenește lui Karl. Când băiatul voia să-și desprindă săniuța, vizitiul făcea din cap și Karl rămânea așa cum era.
Au ieșit din oraș. Ninsoarea s-a întețit. Băiețașul nu-și mai vedea nici mâinile. Alunecau tot mai repede. Karl încercă iar să se desprindă, dar nu izbuti. Săniuța alerga ca vântul.”(Istrate, Măcean & Koszorus, 2023)
După parcurgerea fragmentului, cadrul didactic împarte elevii în 4 grupe, iar membrii fiecărui grup vor coopera în vederea realizării sarcinii primite. Fiecărei grupe i se va adresa câte un rol.
Grupa 1 - va realiza împreună rezumatul textului. Exemplu:
În piață, băieții obișnuiau să își prindă săniile de căruțe și să alunece împreună o bucată de drum. Într-o zi, a trecut o sanie mare, albă, în care se afla o persoană îmbrăcată într-o blană albă și o căciuliță albă pe cap. Karl și-a prins sania de ea. Sania a început să alunece tot mai repede. Karl a încercat să se desprindă de sanie, dar nu a reușit. Au ieșit din oraș. Ninsoarea s-a intensificat atât de tare încât Karl nu își mai vedea mâinile. A încercat din nou să se desprindă, nu a reușit. Sania alerga cu viteză.
Grupa 2 - va formula întrebări referitoare la text, la care ceilalți să răspundă. (Cine? Ce? De ce? Cum? Unde? Când? Ce s-ar întâmpla dacă...?). Exemplu:
- Unde se aflau băieții cu săniile?
- Ce obișnuiau să facă băieții în piață?
- Cum era îmbrăcat vizitiul?
- Cine și-a legat săniuța de sania cea mare?
- De ce nu s-a desprins Karl de sania cea mare?
- În ce anotimp se petrece acțiunea?
Grupa 3 - va clarifica anumite aspecte neclare ale textului. Elevii vor explica cuvintele necunoscute: vizitiu, s-a întețit, nu izbuti.
Vizitiu - persoană care conduce caii la o trăsură, la o căruță
s-a întețit - se face mai puternic, mai intens; se intensifică
nu izbuti - nu reuși
Grupa 4 - va realiza predicții referitoare la continuarea fragmentului. Exemplu:
- De ce crezi că băiatul și-a prins săniuța de sania cea mare?
- Cine crezi că era vizitiul?
- De ce crezi că vizitiul conducea sania atât de repede?
- De ce nu a oprit vizitiul sania?
- Cum crezi că se simțea Karl în momentul în care a văzut că au ieșit din oraș?
- Unde crezi că îl duce vizitiul pe Karl?
- Tu ce ai fi făcut în locul băiatului?
După ce au rezolvat sarcinile în grup, fiecare grupă va veni în fața clasei și va prezenta elevilor sarcina pe care au lucrat-o.
Tehnica Lotus, cunoscută și sub denumirea de Floare de Nufăr, este o metodă modernă utilizată în predarea școlarilor, care promovează colaborarea, creativitatea și gândirea critică în cadrul procesului educațional. Această metodă se concentrează pe dezvoltarea abilităților de gândire critică și rezolvare a problemelor prin intermediul unor activități interactive și de grup. Petraru (2009) afirma că această tehnică implică identificarea legăturilor între concepte și idei, pornind de la un subiect central. Concentrându-se pe această temă centrală, ideile secundare devin subiecte principale pentru alte „flori de nufăr”.
Exemplificare: Clasa: a II-a
Disciplina: Comunicare în limba română
Subiectul: Crăiasa Zăpezii de Hans Christian Andersen
Cadrul didactic expune pe tablă o floare lotus din carton care are 8 petale. În mijlocul florii, este notată tema centrală „Crăiasa zăpezii”. Pe fiecare petală, elevii împreună cu cadrul didactic vor nota câte un cuvânt cheie din text. De exemplu: căruță, sanie, vizitiu, albă, Karl, repede, blană, ninsoare. Se vor alege 8 lideri care vor primi fiecare câte o petală din floare. Liderii își vor alege membrii grupului. După ce și-au format grupul, au sarcina de a alcătui 8 enunțuri cu cuvântul de pe petală. Au la dispoziție cinci minute. Grupurile vin pe rând în față, unde își vor prezenta munca. Dacă membrii unui grup nu au terminat sarcina, petala se va completa frontal, împreună cu ajutorul clasei. Petalele se lipesc înapoi pe tablă și se formează floarea de lotus.
În concluzie, importanța metodelor moderne de predare este că acestea sunt esențiale pentru a răspunde nevoilor și cerințelor educaționale ale elevilor în secolul XXI. Aceste metode pun accentul pe implicarea activă a elevilor în procesul de învățare, promovând dezvoltarea abilităților de gândire critică, colaborare, cooperare și rezolvare de probleme.
Bibliografie:
Istrate, C., Măcean, D. & Koszorus, M. (2023). Comunicare în limba română: manual pentru clasa a II-a. Târgu Mureș: Edu.
Nour, A. (2022). Avantajele învățării prin cooperare.
Petraru, R. A. (2009). Interactive Education. Group Interactive Methods and Techniques Applications for the Field of Juridical.
Publicat de:
Tiriteu Daniela
Profesor înv. primar, la Școala Gimnazială Nr.1, Lăzăreni, Bihor.
