Activități în completarea orelor de limba română

Modalități de aprofundare a orelor de limba română

Orele de predare sunt momentul în care se declanșează avalanșa de cunoștințe spre copii. În funcție de conținutul predat, copiii asimilează cunoștințe. Dar oare este suficient? Este suficient ca învățătorul să prezinte conținuturile și ca lecția să se sfârșească? S-a realizat asimilarea? Se poate obține un feed-back?

Procesul de învățământ presupune ca relația predare-învățare-evaluare să se realizeze succesiv și progresiv. Predarea trebuie să genereze învățare care mai apoi poate fi evaluată. În funcție de conținutul predat și de modalitățile de aprofundare ale acestuia, se poate vorbi despre evaluare. La orice disciplină nu este suficientă predarea conținutului fără a mai fi aprofundat prin diverse metode. Metodele tradiționale de predare dar și cele moderne, vin în completarea orelor de Limba română.

Metodele de predare și de învățare sunt modul de acțiune atât al cadrului didactic, cât și al elevilor. Munca lor este calitativă și cantitativă în funcție de aceste metode care reprezintă un factor de mare influență asupra eficacității și eficienței învățământului. Diferențele în pregătirea elevilor le aduc metodele aplicate diferit. Însușirea unor cunoștințe noi poate deveni mai dificilă sau mai ușoară pentru aceeași elevi, în funcție de metodele utilizate. Metodele utilizate generează exersarea funcțiilor intelectuale ale elevilor.

Învățătorul creează mediul educațional ideal pentru elev. Acest lucru nu se poate realiza fără contribuția elevului care trebuie să știe să „ceară” ceea ce îi trebuie pentru o învățare propice. În orele de Limba română, utilizarea diverselor metode, stârnesc interesul elevului, îl mențin activ și îl ajută să aprofundeze cunoștințele. Cele mai eficiente metode sunt cele ale gândirii critice. Într-o oră de lectură, spre exemplu, îi solicită pe elevi să formuleze întrebări referitoare la text, întrebări care să genereze răspunsuri diversificate, care produc de altfel învățarea lucrurilor noi.

Atenția trebuie captată mereu, dar mai ales, menținută. Pentru a menține atenția elevilor de clase primare, trebuie continuu să îi activizăm, să le oferim șansa de a-și canaliza atenția în așa fel încât să învețe cât mai multe lucruri noi. Metodele antrenează activitatea, dacă sunt utilizate la momentul potrivit. Citirea pe roluri sau citirea în lanț le menține de obicei atenția elevilor. Pe baza textelor citite se pot purta discuții cu argumente „pro” și „contra” care îi ajută să identifice valorile prezentate.

Dintre metodele gândirii critice, pot fi enumerate următoarele: exercițiul, turul galeriei, cubul, pălăriile gânditoare, ciorchinele, brainstorming-ul, cadranele, Știu/Vreau să știu/Am învățat, explozia stelară.

 

Exercițiul, metodă folosită în lecțiile de limba română

Exercițiul (lat. exercitium, din exercere = efort, acțiune repetată în vederea dobândirii unei îndemânări, exercitarea funcțiilor) este o metodă cu o arie foarte largă de utilizare, la toate disciplinele de învățământ și la orice nivel de instruire. Există, în acest sens, o gamă foarte extinsă de exerciții care cuprinde: exerciții de analiză gramaticală și stilistică, de calcul mintal, de citit, scris, de mânuire a unor instrumente și aparate, exerciții fizice etc. Eficiența acestei metode este dovedită mai ales în cazul formării automatismelor, dar și a operațiilor, capacităților, aptitudinilor etc.

La început, metoda exercițiului era o modalitate de formare exclusivă a deprinderilor. Exercițiul a fost implicat treptat în formarea operațiilor, pierzând conștientizarea insuficientă a acțiunilor de realizat și consecința rigidității deprinderilor formate, a stereotipiei acțiunilor. Didactica modernă promovează tot mai mult exercițiile care presupun creativitate, depășesc stereotipiile și oferă posibilitatea unei prelucrări active și constructive a cunoștințelor.

Exercițiul este o metodă de aplicare practică a cunoștințelor teoretice. În formarea capacităților de exprimare, exercițiul este metoda principală. Manualele școlare alternative indică de obicei tipurile de exerciții care sunt diversificate. La ora de Limba română exercițiile pot varia în funcție de tipul lecției, manual, conținutul predat și timpul alocat. Exercițiile facilitează predarea și însușirea limbii române în învățământul primar.

Exercițiul este o metodă destinată în principal formării deprinderilor, metodica desfășurării exercițiilor respectă etapele psihologice de formare și perfecționare a deprinderilor. În acest sens, principalele etape ale metodei exercițiului sunt:

• familiarizarea cu acțiunea ce urmează a fi automatizată;
• antrenarea operațiilor necesare pentru desfășurarea acțiunii respective (sau realizarea acțiunii pe părți, pe etape);
• integrarea operațiilor antrenate în structura acțiunii;
• sistematizarea acțiunii în funcție de scopul activității;
• integrarea acțiunii automatizate în activitatea respectivă;
• perfecționarea acțiunii automatizate în diferite contexte, care o fac stabilă și flexibilă, adaptabilă la diferite condiții de exersare a deprinderii.

 

Identificarea problemei

S-a plecat de la observația că, în momentul în care se realizează predarea, nu pot fi asimilate toate informațiile, fiind mereu necesară aprofundarea acestora. La clasele mici, aprofundarea se realizează prin diverse metode, dar am încercat să aflu care dă cele mai bune rezultate. Pentru a afla, am organizat o ședință cu părinții pentru a afla care este implicarea lor în rezolvarea temelor dar și în realizarea aprofundării noțiunilor noi. Apoi, am provocat și copiii să dezvăluie ce le place cel mai mult la ora de Limba română.

 

Identificarea soluției și formarea ipotezei de cercetare

Pentru a preveni lipsa aprofundării conținuturilor predate în cadrul orelor de Limba română, am realizat un plan de intervenție.

Am elaborat următoarea ipoteză de intervenție: Dacă aprofundarea conținuturilor are loc printr-o metodă care îi antrenează pe copii în învățare, atunci ea se realizează prompt și cu rezultate de lungă durată.

Un rol important îi revine cadrului didactic, de a căuta metode atractive și diversificate, pentru aprofundarea conținuturilor.

 

Stabilirea scopurilor și planificarea intervenției

Utilizarea metodei exercițiului de diferite tipuri, a căror cerințe stimulează atenția elevilor, în cadrul lecțiilor de limba română, contribuie semnificativ la îmbunătățirea rezultatelor școlare, la formarea unui limbaj corect, atât oral cât și în scris

 

Obiectivele intervenției

• Sensibilizarea părinților în legătură cu privire la influența aprofundării conținuturilor asupra realizării învățării.
• Informarea părinților cu privire la influența pe care o are aprofundarea conținuturilor prin diverse exerciții asupra realizării învățării dar și prezentarea exercițiilor copiilor.
• Demonstrarea că diversitatea exercițiilor schimbă rezultatele elevilor în urma aplicării unui test.

 

Activitate de sensibilizare: părinții vor urmări o lecție pe care o desfășoară învățătoarea cu elevii.

Activitate de informare: învățătoarea va realiza o prezentare PowerPoint prin care prezintă diverse tipuri de exerciții menite să stimuleze atenția elevilor.

Activitate de schimbare propriu-zisă: introducerea în partea de aprofundare a conținuturilor a exercițiilor diversificate.

Raționamentul a fost acela că atingerea acestor obiective va duce și la atingerea scopului principal al intervenției și a-i determina astfel să ia măsuri în ceea ce-i privește.

 

Implementarea intervenției

Intervenția se va desfășura pe parcursul a două luni. Voi intenționa să le aplic elevilor la începutul intervenției un chestionar pentru a vedea părerea lor despre exercițiile clasice cât și la sfârșit pentru a vedea progresele. Chestionarul va conține următoarele întrebări:

Cum sunt exercițiile din cadrul orelor de limba română?

• plictisitoare;
• plictisitoare rareori;
• plictisitoare de obicei;
• plictisitoare aproape întotdeauna.

Cât de mult consideri că înveți la limba română prin exerciții?

• foarte mult;
• mult; puțin;
• foarte puțin.

În ce măsură ești atent în timpul efectuării unui exercițiu?

• în foarte mică măsură;
• în măsură potrivită;
• în mare măsură;
• în foarte mare măsură.

Cum apreciezi rezultatele obținute la sfârșitul efectuării unui test?

• foarte bune;
• bune;
• suficiente;
• insuficiente.

Mi-am propus ca la început, predarea unei unități de învățare să se realizeze prin clasicele exerciții. Sau chiar unele lecții să nu conțină exerciții deloc.

Apoi, pe parcurs, în partea de predare să intervină câte un exercițiu interactiv, exerciții care să le mențină atenția, să îi provoace să gândească și mai ales, să fie creativi. Spre exemplu:

În cadrul predării literelor „Z - z” elevii vor viziona o Prezentare PowerPoint cu jocuri de cuvinte, cuvinte care îl conțin pe z. Exercițiile îi provoacă pe copii să fie atenți, rapizi și îi provoacă să fie creativi. Asociază litera z cu cuvintele care-l conțin. Completează cuvintele cu literele care lipsesc. Exercițiile le vor rezolva elevii singuri, ele fiind proiectate pe tablă, se poate realiza și un concurs cu acest tip de exerciții. Pe parcursul unității de învățare voi lucra cu elevii doar cu exerciții interactive.

Îmi propun ca la sfârșitul intervenției să aplic din nou chestionarul elevilor.

 

Evaluarea intervenției

În urma evaluării chestionarelor, mă aștept ca o parte dintre elevi să se încadreze în acea categorie de elevi care atunci când aprofundează predarea conținuturilor prin diverse exerciții obțin niște performanțe școlare la un nivel ridicat.

 

Bibliografie:
Cerghit, I.; Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980.
Dumitrana, M.; Educarea limbajului în învățământul preșcolar, vol I, II, Editura Compania, București, 2001.
Hobjilă, A.; Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului, Editura Institutul European, Iași, 2008.
Trif, L.; Voiculescu, E.; Teoria și metodologia instruirii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2013.