Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Flipped classroom, cunoscută și sub denumirea de predare inversată, este o metodă de predare care inversează tradiționala paradigmă a instruirii clasice. Într-un mediu de flipped classroom, elevii primesc materialele de învățare înaintea lecției, de obicei sub formă de videoclipuri, podcasturi sau lecturi. Aceste materiale sunt concepute pentru a înlocui expunerea profesorului în timpul lecției clasice.
Elevii sunt apoi responsabili de asimilarea informațiilor înaintea lecției. În timpul lecției, profesorii se angajează într-o interacțiune activă cu elevii, focalizându-se pe activități de înțelegere mai profundă, rezolvarea de probleme și exerciții practice. Profesorul poate răspunde la întrebările și preocupările individuale ale elevilor și poate oferi clarificări și ajutor personalizat.
Prin inversarea procesului de învățare, flipped classroom permite elevilor să își construiască cunoștințele de bază într-o manieră independentă și să utilizeze profesorii ca resurse pentru întrebări și sprijin adițional. Aceasta încurajează învățarea activă și participarea activă a elevilor în procesul de învățare, dezvoltându-le abilitățile critice de gândire și rezolvare a problemelor.
În epoca digitalizării, competențele digitale sunt din ce în ce mai importante și necesare în toate domeniile. Cu toate acestea, este important să nu neglijăm competențele tradiționale și să încurajăm o abordare inter și transdiciplinară.
Interdisciplinaritatea se referă la colaborarea și integrarea ideilor și abordărilor din mai multe discipline, în timp ce transdisciplinaritatea extinde această colaborare și integrare dincolo de granițele disciplinelor.
Abordarea interdisciplinară permite o înțelegere mai completă și cuprinzătoare a diverselor aspecte și provocări ale lumii digitale. Aceasta implică colaborarea și integrarea cunoștințelor și abilităților din diferite domenii, cum ar fi tehnologia informației, comunicațiile, afacerile, științele sociale și umaniste. Prin abordarea interdisciplinară, se pot dezvolta soluții mai inovatoare și mai eficiente în fața provocărilor digitale.
Transdisciplinaritatea duce mai departe integrarea disciplinelor și abordărilor, oferind o perspectivă mai largă și transcendentă asupra fenomenelor și problemelor digitale. Aceasta implică o colaborare și integrare la nivel global, depășind granițele disciplinelor și câștigând din diversitatea experiențelor și cunoștințelor.
Competențele digitale în epoca digitalizării necesită o abordare inter și transdiciplinară pentru a fi dezvoltate și utilizate la întregul lor potențial. Aceasta înseamnă că nevoile și cerințele digitale trebuie abordate într-un context mai larg, în care cunoștințele și abilitățile sunt integrate și aplicate într-un mod holistic și sinergic.
Pașii necesari în realizarea planului de intervenție sunt următorii: ne evaluăm propriile sentimente, intervenim în conflict, reflectăm sentimentele copilului sau copiilor agresați, reflectăm sentimentele copilului care a manifestat comportamentul agresiv, oferirea timpului de reflecție, evaluăm posibilele cauze, solicităm întâlniri separate cu părinții tuturor copiilor implicați.
Exemple de comportamente dificile: agresivitate față de anumiți colegi, nervozitate în timpul orelor, refuzul de a efectua sarcinile de lucru, de a veni la școală, nu înțelege de ce e necesară școala.
Strategii de intervenție: relație pozitivă profesor-elev (să se simtă ascultați, să fie implicați în deciziile care au legătură cu ei), mediu de învățare pozitiv, siguranță și protecție în școală, respect față de elev.
La început am ignorat comportamentul dificil, apoi am îndepărtat elevul dificil din situația creată, l-am implicat în activități constructive, i-am dat responsabilități care sa îl distragă, să îl direcționeze către alte activități, i-am oferit feedback pozitiv, a primit recompense pentru îndeplinirea sarcinilor date. Când nu a respectat regulile stabilite, a suportat consecințe negative: restricționare în pauze sau de la diverse activități care îl atrag, reținerea după ore, discuții cu părinții, apoi cu consilierul școlar.
Un psiholog nonconformist, Pera Novacovici, spune că „fără creativitate nu există soluții la probleme, nu există o viziune a viitorului, nu există găsirea oportunităților și fructificarea lor, nu există alternative, nu există exprimarea ființei umane la întregul ei potențial”, de unde și premisa acestei lucrări.
Odată cu debutul în învățământul primar mi-am dorit să fiu un profesor inovativ, plin de creativitate, cu soluții la orice, etc, însă perioada critică prin care am trecut în ultimul an (pandemia Covid19) mi-a cam dat planurile peste cap și într-un timp foarte scurt m-am trezit în pielea profesorului tradițional care predă, ascultă, dă teme, motiv pentru care a trebuit să încep să mă documentez, să mă adaptez la noul mod de predare (on-line).
Plecând de la ceea ce spune Peter Arnold în Legea Creativității: „Orice progres începe cu o idee în mintea cuiva. Tot ceea ce mintea noastră poate concepe și crede cu adevărat, poate să și obțină.”, voi descrie cum ales să-mi evaluez elevii la sfârșitul anumitor unități tematice cu ajutorul unei tehnici complementare de evaluare care pune în valoare capacități, comportamente, aptitudini de cercetare, sintetizare și organizare a informațiilor, clarificare conceptuală, o integrare ușoară a cunoștințelor asimilate, determinând astfel un nivel crescut de creativitate, implicare și motivare a elevilor.