Modalități de integrare a materialului istoric local în lecții

Educatorul creativ oferă învățarea autoinițiată, atmosfera neautoritară, îl încurajează pe elev să învețe suplimentar, încurajează procesele gândirii creative. Aceasta înseamnă că el îi îndeamnă pe copii să cate noi conexiuni între date, să asocieze, să-și imagineze, să găsească soluții la probleme, să facă presupuneri nebănuite, să emită idei, să perfecționeze ideile altora și să orienteze aceste idei în direcții noi ... Educatorul bun permite elevului să-și asume riscuri intelectuale, să speculeze pe baza informațiilor neconcludente, să sondeze relațiile structurale și spațiale dintre lucruri.

Principiul participării conștiente și active a elevilor în procesul de învățământ este unul dintre cele mai importante principii ale didacticii, exprimând esența procesului învățării. Însușirea conștientă a cunoștințelor asigură temeinicia lor, iar însușirea lor activă, prin efort propriu, duce la dezvoltarea intelectuală, în primul rând, precum și la dezvoltarea spiritului de independență, de investigație, de creativitate.

Prin premisele învățării creative și cât mai diversificate, învățătorul trebuie să stimuleze cât mai mult interesul, inițiativa pentru ca învățarea să fie operațională și creativă. Și la istorie se poate învăța cu totul altfel decât prin memorare - reproducere.

Cu cât se va aborda mai de timpuriu o metodologie activă - o învățare prin efort propriu, prin explorarea alternativelor, cu atât se vor obține rezultate surprinzătoare în dezvoltarea capacităților intelectuale la elevii noștri. Timpuriu poate fi folosită o astfel de metodologie la celelalte materii, ca apoi să fie utilizate și la istorie, alături și de alte metode specifice.

„Învățarea prin descoperire se referă la o situație în care materialul de învățat nu este prezentat Într-o formă finală celui ce se învață ( așa cum se petrece în învățarea prin repetare), ci reclamă o activitate mintală ( rearanjare, reorganizare sau transformare a materialului dat ) anterioară încorporării rezultatului final în structura cognitivă.“

Învățarea creativă pune accent pe învățarea prin cercetare - descoperire, prin învățarea prin efort propriu - independent sau dirijat, pe „echipamentul” intelectual operatoriu, pe gândire și imaginație, fără a exclude însă preocupările pentru educarea memoriei.

Astfel m-a preocupat descoperirea celor mai eficiente metode în predarea – învățarea noțiunilor istorice. Acestea vor fi prezentate cu aplicarea concretă.

Am observat că activitățile de istorie sunt mai atractive dacă sunt presărate cu elemente de istorie locală. Dacă noi, învățătorii, venim cu ceva nou față de ceea ce este în manual, atunci și copiii vor manifesta interes pentru căutarea și cercetarea izvoarelor, pe baza cărora se poate reconstitui trecutul, așezările și zonele în care trăim, iar noțiunile și evenimentele istorice și le vor întipări mult mai bine.

Voi exemplifica câteva dintre activitățile ce mi le-am propus să le am alături de clasa mea pe parcursul studierii istoriei. acestea pot fi utilizate la activități de introducere, predare-învățare, evaluare a noțiunilor de istorie. Integrarea materialului istoric local alături de cel național va avea o contribuție mare în înțelegerea și formarea acestor noțiuni.

Ce este și de ce învătăm istoria? ...ar fi una din primele întrebări pe care și le pune elevul. Vizitele la muzeele de istorie și de etnografie ale orașului precum și popasurile frecvent făcute în cetatea ce domină o parte a orașului Târgu-Mureș servesc la cunoașterea trecutului și ar fi printre primele activități propuse.

Înțelegerea Măsurării timpului în istorie va fi pregătită de încurajarea copiilor să fie și ei "mici istorici", să încerce să găsească "izvoare" din trecutul familiei lor și să le prezinte colegilor de clasă și de școală, realizând o expoziție.

Se poate alcătui un tabel cu principalele evenimente din istoria poporului român, iar alături principalele evenimente din istoria localității Târgu-Mureș. Comparându-le se poate concluziona că istoria locală se împletește cu cea națională, că este indisolubil legată de aceasta, că trecutul localității noastre este o fărâmă din trecutul zbuciumat al patriei noastre.

Jocul didactic - Fixează evenimentele în calendarul istoriei vine în ajutorul consolidării evenimentelor istorice studiate. Va fi un instrument des folosit. Acest ”calendar” poate fi completat în momentul studierii unui fapt istoric.

„Târgu-Mureșul de ieri și de azi" este titlul unui proiect de tip constructiv, prin care elevii vor elabora afișe, colaje de fotografii mai vechi și mai noi cu orașul, imagini cu monumente din oraș, tot felul de ilustrații cu unelte vechi sau alte dovezi ce demonstrează rolul mediului geografic în „schimbarea" omului, a îndeletnicirilor acestuia, cât și rolul omului la schimbarea înfățișării locurilor în care viețuiesc.

Mihai Viteazul - Mihai Viteazul a ocrotit orașul Târgu-Mureș. Târgumureșenii au confecționat steaguri pentru oștile sale.

Ca aplicație vom investiga tot felul de dovezi despre Mihai Viteazul. Toate informațiile vor fi adunate într-un proiect intitulat „Cunoașterea personalității marelui domnitor MIHAI VITEAZUL”. Documentația obținută pe parcursul investigațiilor poate constitui baza unui concurs tematic.

Marea Unire de la 1918. Între membri Marelui Stat Național Român, din 1918, s-au numărat și 7 reprezentanți ai județului.

Aplicația de la acest subiect este studiul de caz: "Mureșenii și Marea Unire".

România în al doilea război mondial. - Se poate alcătui studiul: "ln Memoriam - Oarba de Mureș", pornind de la excursii tematice organizată pe acele locuri.

,,Adormite în piatră, gândurile de ostași așteaptă mângâierea florilor de câmp. Ce sunt ele? Fire de iarbă adormite-n formă de statui." (Cristina Bătinaș, clasa a IV -a C, 2004) sunt cuvinte ce au adunat sentimente apărute la finalul unei astfel de excursii. Iar putea încuraja, inspira pentru a așterne pe hârtie ce rol ar avea istoria în viața fiecăruia. Subiecte de compuneri ar putea fi nenumărate.

Foarte bune exerciții pentru formarea și consolidarea noțiunilor istorice ar fi Jurnalele cu dublă intrare, când vor fi extrase diverse surse, izvoare istorice și pot comenta ce anume i-au impresionat, ce stări le-au provocat.

Eseul este o bună provocare prin care elevul va realiza o analiză proprie pe marginea unui eveniment istoric.

În toate activitățile propuse voi urmări să subliniez importanța evenimentele petrecute în trecutul localității în care trăim.

 

Bibliografie:
Radu, M. Ionescu - „Experiență didactică și creativitate".Ed.„Dacia", Cluj-Napoca, 1987.
D. Asubei, G. F. Robinson - „Învățarea în școală“, Ed. Did. și Ped., București, 1981.