În ultimii ani, mie, cel puțin, mi-a devenit sâcâitoare sintagma „bune practici” , întâlnită ca temă repetitivă în cadrul cercurilor pedagogice. Aceste întâlniri „utile” ale cadrelor didactice, pe lângă faptul că s-au desfășurat online datorită pandemiei, parcă și-au propus să caute cele mai eficiente, adecvate, fiabile metode de predare, învățare, evaluare. Dar de unde siguranța unui cadru didactic că metoda folosită de un oarecare coleg, la o oarecare clasă, poate da aceleași roade și la clasa lui?
E nevoie de o bună cunoaștere a colectivului de elevi, de modul în care „funcționează” fiecare dintre ei, de a ști cine cu cine poate lucra, cum, cât. Toate acestea solicită mult timp și pregătire. Însă, pe măsură ce timpul se scurge, iar micii noștri discipoli devin „copiii noștri de la școală” putem face trecerea la alte nivele și experimenta metode „inovatoare”.
În cazul clasei noastre două dintre metodele care au avut o bună priză la „public” au fost „Schimbă perechea” și „Philips 6/6”.
Pentru a pune în aplicare metoda Schimbă perechea se împarte clasa în două grupe egale, elevii pot număra din doi în doi, de exemplu. Apoi se formează două cercuri concentrice, elevii fiind așezați față în față, în perechi. Cadrul didactic le adresează o întrebare sau le dă o sarcină de lucru în perechi. Fiecare pereche discută iar mai apoi comunică ideile. Cercul din exterior se rotește în sensul acelor de ceasornic, realizându-se astfel schimbarea partenerilor în pereche. Jocul se continuă până când se ajunge la partenerii inițiali sau se termină întrebările. Urmează etapa analizei ideilor și a elaborării concluziilor. Pentru aceasta, clasa se regrupează și se analizează ideile emise. Cadrul didactic, ajutat de către elevi, alcătuiește o schemă a concluziilor obținute.
Ceea ce mi-a plăcut foarte mult la utilizarea acestei metode a fost faptul că a presupus participarea tuturor elevilor la activitate, le-a stimulat cooperarea, ajutorul reciproc, înțelegerea și acceptarea părerilor celorlalți.
Metoda „Schimbă perechea” este ușor de aplicat la orice vârstă și adaptabilă oricărui domeniu și obiect de studiu, dezvoltă capacitatea de analiză a copiilor, cea de a investiga sau de a face deducții.
Cea de-a doua metodă testată și aplicată cu succes, îndeosebi la orele de limba română, a fost metoda Philips 6/6. Aceasta a fost elaborată de către profesorul de literatură J. Donald Philips. Se aseamănă Brainstorming-ului, însă, în cadrul ei, discuția celor 6 participanți implicați este limitată la 6 minute.
Metoda are ca scop intensificarea producției creative și cuprinde următoarele etape: constituirea grupurilor de câte 6 participanți/elevi: 4 membri, 1 secretar care consemnează ideile colegilor și 1 conducător de grup care dirijează dezbaterea în cadrul grupului și prezintă concluziile. Cadrul didactic anunță tema/problema ce urmează a fi dezbătută. Apoi au loc discuțiile, libere sau progresive, pe baza temei, în cadrul grupului, timp de 6 minute. Urmează colectarea soluțiilor elaborate care pot fi expuse de conducător sau predate cadrului didactic. Discuția colectivă este urmată de decizia colectivă în ceea ce privește soluția finală, pe baza ierarhizării variantelor pe tablă. La final, cadrul didactic prezintă concluziile referitoare la participare și eficiență.
Avantajul principal oferit de această metodă mi s-a părut a fi faptul că facilitează comunicarea. Iar copiilor le place să-și spună părerile, le place să fie ascultați, să știe că părerile lor contează și sunt luate în seamă. Este foarte important pentru dezvoltarea lor emoțională ca ei să știe că sunt ascultați, că au emis idei bune care au contribuit la înțelegerea, explicarea temei.
Un alt avantaj este obținerea, într-un timp scurt, a numeroase idei, precum și stimularea imaginației tuturor.
Această metodă angajează elevii în (auto)evaluare, iar cooperarea din interiorul echipei îmbină și competiția dintre grupuri.
Ceea ce a fost în dezavantajul nostru a fost faptul că numărul elevilor nu a fost multiplu de 6, iar limita de timp impusă, cea de 6 minute, este, de multe ori, un neajuns.
Publicat de:
Nojea Florentina Simona
Profesor înv. primar, la Liceul Teoretic German Friedrich Schiller, Oradea.