Flipped classroom sau predarea inversată

Flipped classroom, cunoscută și sub denumirea de predare inversată, este o metodă de predare care inversează tradiționala paradigmă a instruirii clasice. Într-un mediu de flipped classroom, elevii primesc materialele de învățare înaintea lecției, de obicei sub formă de videoclipuri, podcasturi sau lecturi. Aceste materiale sunt concepute pentru a înlocui expunerea profesorului în timpul lecției clasice.

Elevii sunt apoi responsabili de asimilarea informațiilor înaintea lecției. În timpul lecției, profesorii se angajează într-o interacțiune activă cu elevii, focalizându-se pe activități de înțelegere mai profundă, rezolvarea de probleme și exerciții practice. Profesorul poate răspunde la întrebările și preocupările individuale ale elevilor și poate oferi clarificări și ajutor personalizat.

Prin inversarea procesului de învățare, flipped classroom permite elevilor să își construiască cunoștințele de bază într-o manieră independentă și să utilizeze profesorii ca resurse pentru întrebări și sprijin adițional. Aceasta încurajează învățarea activă și participarea activă a elevilor în procesul de învățare, dezvoltându-le abilitățile critice de gândire și rezolvare a problemelor.

Flipped classroom (predarea inversată) poate fi aplicată la orice vârstă, de la nivelul preșcolar până la nivelul universitar. Metoda poate fi adaptată în funcție de nivelul de dezvoltare cognitivă și abilități ale elevilor sau studenților.

Iată 5 exemple concrete de aplicare a flipped classroom (predarea inversată la învățământul primar:

1) În clasa pregătitoare, profesorul poate crea videoclipuri scurte în care prezintă anumite activități practice, cum ar fi recunoașterea culorilor sau jocuri de sortare. Elevii pot viziona aceste videoclipuri acasă, apoi în clasă pot pune în practică ceea ce au învățat, lucru care le va permite să interacționeze direct cu profesorul dacă au întrebări sau dificultăți.

2) În clasa I, profesorul poate crea videoclipuri în care explică regulile de bază ale cititului și scrisului. Elevii pot viziona aceste videoclipuri acasă, iar în clasă pot exersa împreună cu profesorul, abordând specificul fiecărui copil în parte și oferindu-le feedback individual.

3) În clasa a doua, profesorul poate crea videoclipuri în care prezintă anumite concepte matematice, cum ar fi adunarea sau scăderea, folosind exemple concrete și ilustrații. Elevii pot viziona aceste videoclipuri acasă, astfel încât în clasă se pot concentra pe rezolvarea de probleme și pe aplicarea conceptelor în contexte reale.

4) În clasa a treia, profesorul poate crea videoclipuri în care prezintă anumite experimente științifice sau fenomene naturale. Elevii pot viziona aceste videoclipuri acasă și pot face mici cercetări individuale pentru a înțelege mai bine subiectul în discuție. În clasă, profesorul poate organiza discuții și activități practice care să consolideze și să aprofundeze cunoștințele acumulate.

5) În clasa a patra, profesorul poate crea videoclipuri în care explică anumite concepte istorice sau geografice. Elevii pot viziona aceste videoclipuri acasă, iar în clasă se pot organiza dezbateri și activități interactive care să încurajeze dezvoltarea abilităților critice și de comunicare ale elevilor, pornind de la informațiile asimilate în prealabil.

Argumente pro pentru flipped classroom (predarea inversată):

• Mai mult timp pentru practică și dezvoltarea abilităților: Elevii au posibilitatea să se familiarizeze cu conținutul lecției înainte de clasă, ceea ce le permite să utilizeze timpul petrecut în clasă pentru exerciții practice și dezvoltarea abilităților, sub îndrumarea profesorului.
• Flexibilitate în ritmul de învățare: Elevii, având acces la materialele de învățare în avans, pot să le parcurgă în funcție de propriul ritm și nivel de înțelegere. Acest lucru permite celor avansați să se deplaseze mai repede și să exploreze subiecte în profunzime, iar celor care au nevoie de mai multă timp și explicații suplimentare să le primească.
• Dezvoltă abilități de organizare și gestionare a timpului: Studenții trebuie să planifice timpul petrecut pentru studiu individual înainte de fiecare lecție, astfel încât să poată parcurge materialele în avans. Aceasta îi ajută să își dezvolte abilități de organizare și gestionare eficientă a timpului.
• Îmbunătățirea colaborării și a discuțiilor în clasă: Elevii care au deja cunoștințe despre subiectul discutat pot să își împărtășească cunoștințele cu colegii în timpul activităților de lucru în clasă. Această interacțiune în context de învățare activă poate stimula discuții mai bogate și mai profunde.

Argumente contra pentru flipped classroom (predarea inversată):

• Acces limitat la tehnologie și resurse: Nu toți elevii au acces constant la tehnologie și internet, ceea ce poate crea discrepanțe în privința utilizării materialelor de învățare în avans.
• Dependență de motivarea individuală a elevilor: Flipped classroom presupune ca elevii să studieze individual în avans și să fie motivați să parcurgă materiale și să înțeleagă conținutul înainte de clasă. Există riscul ca unii elevi să nu fie motivați sau să nu aibă disciplina necesară pentru a face acest lucru.
• Necesită capacități de auto-învățare și organizare: Flipped classroom ar putea să necesite de la elevi abilități de învățare independentă și organizare care nu sunt dezvoltate suficient în toate cazurile. Este important ca profesorii să acorde sprijin și să ofere directivă pentru a asigura succesul acestui model de predare.
• Sarcină suplimentară pentru profesori: Profesorii trebuie să pregătească materialele de învățare în avans și să monitorizeze progresul fiecărui elev înainte de fiecare lecție. Aceasta poate presupune o sarcină suplimentară pentru profesori, care trebuie să se asigure că toți elevii au accesat și înțeles conținutul în avans.

 

Bibliografie:

Tucker, B. (2012). The flipped classroom. Education Next, 12(1), 82-83.
Strayer, J. F. (2012). How learning in an inverted classroom influences cooperation, innovation and task orientation. Learning Environments Research, 15(2), 171-193.