Scenarii de valorificare a unor metode didactice online

În continuare, este prezentat un set de două scenarii de valorificare a unor metode didactice în mediul online în învățământul primar pe algoritmul: definiția metodei, descrierea metodei și desfășurarea activității. Dintre acestea, una este metodă didactică clasică – observația, iar una dintre acestea este metodă didactică modernă – piramida.

Scenariu de valorificare a metodei didactice observația în mediul online în învățământul primar la disciplina arte vizuale și abilități practice

Definiția metodei : Observația este o metodă didactică clasică de cercetare și descoperire, de factură formativă, ce pune accent pe urmărirea organizată a unui conținut al învățării.

Descrierea metodei : Această metodă didactică antrenează capacități precum cele de analiză, comparație, selecție și crește spiritul de observație.

Etapele ce sunt urmărite în aplicarea acestei metode:

1. Etapa de organizare a învățării.
2. Etapa de observare propriu-zisă.
3. Etapa de prelucrare a datelor.
4. Etapa de valorificare a observației.

Precizări metodologice: Disciplina în cadrul căreia se poate aplica metoda: Arte vizuale și abilități practice

Clasa: pregătitoare

Resurse:

• Materiale: laptopuri, creioane colorate, bloc de desen A4
• Umane: elevii clasei pregătitoare
• Temporale: 40 minute

Tipul de lecție: de formare de deprinderi estetice

Competențe specifice:

1.1. Sesizarea semnificației unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/pictură/modelaj/colaj/film/desen animat, care reflectă un context familiar

1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii și a formei în ipostaze familiare, în spațiul înconjurător

2.2. Exprimarea ideilor și trăirilor personale, în aplicații simple, specifice artelor vizuale

Desfășurarea activității: Cu ajutorul platformei Microsoft Teams, învățătoarea le comunică elevilor că la ora de arte vizuale și abilități practice vor realiza un desen ce se va numi Toamna ruginie. Însă, înainte de a începe lucrul, cadrul didactic le propune copiilor vizionarea unui videoclip, cu precizarea că vor trebui să fie foarte atenți la culorile pe care le văd. Apoi, învățătoarea proiectează platforma Youtube și dă drumul unui videoclip în care se regăsesc scene cu natura surprinsă în anotimpul toamna.

După ce scenele se derulează timp de 5 minute, videoclipul este pus pe pauză, iar elevii sunt invitați să vorbească despre ceea ce au observat. Elevilor li se reamintește cum trebuie să se desfășoare discuția în mediul online – se vorbește pe rând, cei ce vorbesc vor deschide microfonul și camera, iar cei ce ascultă țin microfoanele și camerele închise. Cadrul didactic poate pune întrebări ce au rolul de a ajuta discuția cum ar fi: Ce ați observat în acest videoclip? Ce imagine v-a plăcut cel mai mult? Ce simțiți atunci când observați aceste scene? Voi ați văzut astfel de locuri? Unde? Care sunt culorile pe care voi le-ați observat? Ce culori apar cel mai des în aceste scene?

Învățătoarea evidențiază cele mai bune observații, iar împreună cu elevii se ajunge la concluzia că culorile caracteristice peisajelor de toamnă sunt: galben, portocaliu, roșu, verde și maro. Ca urmare a celor observate învățătoare le propune elevilor să realizeze un desen în care se vor regăsi doar aceste culori și proiectează o imagine în care se regăsesc culorile stabilite ce va rămâne așa până la finalul activității.

Elevii încep lucrul cu camerele deschise, astfel încât aceștia pot fi supravegheați de cadrul didactic.

După ce lucrările sunt terminate, câțiva elevi sunt nominalizați pentru a arăta ceea ce au lucrat și se fac aprecieri individuale și de colectiv.

Scenariu de valorificare a metodei didactice piramida (bulgărele de zăpadă) în mediul online în învățământul primar la disciplina matematică

Definiția metodei : Metoda piramidei (bulgărelui de zăpadă) este o metodă didactică modernă ce integrează activitatea individuală a elevilor cu activitatea desfășurată în cadrul grupului în vederea rezolvării unei probleme printr-un demers mai amplu. (Dulamă M. E., 2008)

Descrierea metodei : Această metodă didactică implică fiecare elev într-un demers colectiv cu scopul de a rezolva o problemă comună.

Etapele ce sunt urmărite în aplicarea acestei metode:

1. Etapa introductivă în care elevilor le sunt prezentate datele problemei de către cadrul didactic.
2. Etapa lucrului individual în care elevii încearcă să soluționeze problema și notează întrebările ce apar în legătură cu aceasta.
3. Etapa lucrului în perechi în care elevii formează grupuri pentru a discuta rezultatele și întrebările notate și scrierea unor noi întrebări dacă acestea apar.
4. Etapa reuniunii în grupuri mai mari în care se alcătuiesc doua grupuri cu număr egal de participanți pentru a discuta soluțiile la care au ajuns.
5. Etapa comunicării rezultatelor în colectiv pentru a analiza și pentru a compara ideile adunate.
6. Etapa decizională în care sunt trase concluziile și se stabilesc demersurile urmate în rezolvarea problemei. (Dulamă M. E., 2008)

Precizări metodologice: Disciplina în cadrul căreia se poate aplica metoda: Matematică

Clasa: a IV-a

Resurse:

• Materiale: laptopuri, caiete, stilouri
• Umane: elevii clasei a IV-a
• Temporale: 40 minute

Tipul de lecție: însușire de noi conținuturi

Competențe specifice:

2.4. Efectuarea de adunări și scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu numere fracționare.

2.5. Efectuarea de înmulțiri de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 și de împărțiri la numere de o cifră sau două cifre.

5.1. Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri matematice în rezolvarea și/sau compunerea de probleme cu raționamente diverse.

5.3. Rezolvarea de probleme cu operațiile aritmetice studiate, în concentrul 0 - 1 000 000.

Desfășurarea activității: Utilizând platforma Microsoft Teams, învățătoarea le explică elevilor că astăzi vor descoperi împreună o nouă metodă de rezolvare a problemelor: metoda comparației, apoi le va proiecta elevilor o prezentare PowerPoint în care vor regăsi datele problemei.

După ce citesc problema împreună, într-un interval de cinci minute, fiecare elev încearcă să soluționeze problema lucrând singur având în vedere numele noii metode. Elevii își notează datele problemei, dar și eventualele întrebări, urmând ca acestea să fie partajate de cadrul didactic.

Comparând mărimile scrise, observăm că numărul de banane este același.

Alex a cumpărat cu 3 portocale mai mult decât Diana, dar și suma plătită este mai mare. Înseamnă că valoarea a 3 portocale reiese din diferența sumelor plătite de cei doi copii.

Apoi, învățătoarea formează grupe de câte doi în cadrul echipei deja formate folosind funcția breakout rooms pentru ca elevii să discute soluțiile identificate.

Elevilor li se reamintește cum trebuie să se desfășoare discuția în mediul online – se vorbește pe rând, cei ce vorbesc vor deschide microfonul și camera, iar cei ce ascultă țin microfoanele și camerele închise.

Perechile inițial formate se reunesc în două grupe mari, utilizând funcția breakout rooms, egale ca număr de participanți și discută soluțiile pentru care s-a optat, selectând cele mai bune idei și dificultățile apărute pe parcurs. În tot acest timp, cadrul didactic intră în grupele formate pentru a supraveghea activitatea elevilor și pentru a oferi sugestii acolo unde este cazul. 

La final, învățătoarea aduce toți copiii în echipa inițială, iar soluțiile cele mai bune vor fi partajate cu ajutorul PowerPoint pentru a putea fi văzute de toți și comparate unele cu celelalte.

Înlocuim valoarea aflată în una din cele două relații și obținem prețul unei banane.

Cu ajutorul învățătoarei va fi selectată soluția potrivită de rezolvare a problemei și se stabilesc concluziile întregului colectiv asupra demersurilor realizate până la final.

În contextul post-pandemic, experiența cadrelor didactice poate oferi opinii relevante despre eficacitatea metodelor didactice aplicate în mediul online în învățământul primar, fie ele clasice sau moderne. Profesorii ce au experimentat deja cu diferite metode didactice în mediul online pot oferi feedback valoros asupra a ceea ce funcționează și ceea ce nu, asupra copiilor din ciclul primar. Astfel că, se pot face îmbunătățiri și ajustări pentru a selecta cele mai bune practici în predarea online.

 

Bibliografie

Dulamă, M. E. (2008). Metodologii didactice activizante. Cluj-Napoca: Ed. Clusium.