Valorificarea elementelor de cultură și tradiție la preșcolari

Cunoașterea, promovarea și valorificarea elementelor de cultură și tradiție populară la preșcolari

Poporul român, așezat de veacuri pe aceste meleaguri a moștenit o bogată zestre spirituală. Bogăția lingvistică este cuprinsă în toate genurile literare ale creațiilor populare: doine, balade, basme și legende, proverbe și zicători, poezii.

Bogăția spirituală mai cuprinde toate creațiile meșteșugarilor, obiecte de lemn, țesături, cusături și broderii, dar și bucatele tradiționale.

În cadrul procesului complex și îndelungat de formare a personalității copilului, cunoașterea obiceiurilor, a tradițiilor populare, are o importanță deosebită datorită conținutului de idei și de sentimente pe care le transmit.

Dansurile populare sunt un mijloc puternic de a trezi în sufletul copiilor dragostea pentru plaiul natal, îi familiarizează pe aceștia cu melodiile populare românești de joc specific zonei în care trăim.

În calitate de educatori suntem obligați să facem din creația noastră populară o carte de vizită cu care să batem la porțile cunoașterii. Grădinița și școala devin pentru copil, leagănul formării și dezvoltării tuturor componentelor personalității: aptitudini, temperament, motivație și caracter. Copiii se lasă îndrumați și pot fi modelați în așa fel încât pe fondul lor afectiv să se așeze elementele cunoașterii artistice care vor imprima gândirii lor anumite nuanțe, ce vor îmbogății substanța viitoarei activități individuale și sociale.

Toate practicile folosite în familie, grădiniță și școală, consecințe ale obiceiurilor pământului natal, se constituie ca instrumente educaționale și devin treptat, norme educaționale nescrise.

Copilul asimilează, chiar și fără metodă, tot ceea ce are o încărcătură afectivă plăcută. Practica a demonstrat că datinile, obiceiurile și tradițiile românești, ca evenimente festive, îi produc copilului emoții pozitive deosebite.

Aceste evenimente, atent pregătite, susținute și finalizate în grădiniță și școală, se fixează în sufletul fiecărui participant la acțiune și devin treptat credințe care se statornicesc definitiv, ajutându-i pe micuții români să-și cunoască locul natal, țara, obiceiurile, datinile și tradițiile, să le trăiască pe viu, să le iubească și să le prețuiască ca buni români.

În activitățile pe care le desfășurăm la grupă facem cunoscute copiilor tradițiile strămoșești prin intermediul lecturilor după imagini, convorbiri dar și prin serbările pe care le derulăm cu copii cu diferite ocazii: Crăciunul, Paștele. Șezătorile constituie un mijloc complex de educație, deoarece îi familiarizează pe copii cu unele elemente de folclor, contribuind astfel la dezvoltarea dragostei pentru tradiții populare, le dezvoltă dragostea pentru frumos, pentru armonie, le cultivă răbdarea, stăpânirea de sine, spiritual de echipă. Și pentru a vedea că folclorul este o sursă inepuizabilă de trăiri, de îmbogățire sufletească, mă voi referi , pe scurt, la rolul serbărilor școlare organizate cu ocazia diferitelor evenimente sociale sau religioase.

Serbările școlare reprezintă momente deosebite atât în viața celor care participă cât și în a celor care le organizează. În acest scop educatorului îi revine sarcina de a se apleca cu delicatețe și răbdare, cu pricepere și numai în cunoștință de cauză, asupra acestora și astfel să le realizeze cu știință, dar și cu inima.

Copiii îndrăgesc jocul popular pentru ritm, dar și pentru simțire și îl învață cu plăcere, imitându-i pe cei mari.

Este o datorie de onoare și morală a noastră, a educatoarelor să contribuim la păstrarea tradiției populare, numai așa nu vom pierii ca neam.

 

Bibliografie:
1. Marian, S., M., 1994, „Sărbătorile la români”, partea a II-a, Editura Fundației Culturale Române;
2. Rădășanu, M., Lascu, I., 1969, „Dansuri populare din toată țara”, Editura Didactică și Pedagogică, București.