Unitatea de învățământ pentru educație timpurie

Unitatea de învățământ pentru educație timpurie și rolul ei în construirea comunităților de învățare de la nivelul comunității

 

Copiii învață mai bine atunci când sunt într-un climat socio-afectiv sigur, când relaționează plăcut cu părinții, educatorii și ceilalți din jurul lui. (John Bennet, Unesco 2014)

Copilul evoluează continuu de-a lungul existenței sale, participarea la procesul de îngrijire și educație este un element cheie în asigurarea acestei evoluții. Vârsta preșcolară este o perioadă de transformare spectaculoasă a personalității copilului. Bogăția și impetuozitatea schimbărilor este datorată nu numai dezvoltării și maturizării psihofizice, ci și particularităților de relaționare și a experiențelor acumulate odată cu intrarea copilului în grădiniță.

Educația și îngrijirea timpurie a copiilor trebuie considerate drept baza sistemelor de învățământ și de formare, fapt care se traduce prin asigurarea condițiilor optime de dezvoltare în perspectiva competențelor suport. Centrarea procesului educațional din unitatea preșcolară asupra copilului, se reflectă în abordarea conținuturilor din perspectiva dezvoltării globale (holistice) și vizează cuprinderea tuturor aspectelor importante ale evoluției complete în acord cu particularitățile de vârstă și individuale.

O educație timpurie coerentă în toate palierele implicate-familie-grădiniță-specialiști-comunitate reprezintă contextul necesar unui echilibru între aspectele socio-emoționale, învățare și starea de bine a copilului. În mod firesc părinții sunt primii educatori a-i copilului, vine apoi rândul profesioniștilor din grădinițe și școli, să se ocupe de educarea și formarea copiilor printr-o metodologie și un curriculum specific vârstei acesteia.

În contextul bunelor practici naționale și europene, noul Curriculum pentru Educație Timpurie susține:

• Un cadru pedagogic larg care, stabilește principiile dezvoltării copiilor prin practici educaționale și de îngrijire răspunzând nevoilor și potențialului individual al acestora, realizând un echilibru adecvat între învățare și dezvoltarea armonioasă a personalității.
• Un conținut cu un accent puternic pe comunicare, interacțiune și dialog, ca factor cheie în învățarea și starea de bine a copiilor prin crearea de mesaje semnificative relevante pentru copil și pe sentimentul apartenenței la grup.
• Un curriculum care încurajează personalul unității de învățământ să lucreze în mod colegial și să-și evalueze în permanență practicile prin observarea și documentarea experiențelor de învățare ale copiilor, să răspundă intereselor, nevoilor și potențialului tuturor.
• Un curriculum care include cooperarea cu toți factorii educaționali și promovează valori democratice într-un cadru de diversitate socio-culturală, „celebrarea diversității” asumată și apreciată într-o manieră pozitivă.

Educația copiilor priviți ca cei mai tineri membrii ai unei entități este responsabilitatea comunității de oameni care trăiesc și învață împreună constituind contextul primordial în care se desfășoară aceasta- grădinița devine astfel parte integrantă în viața comunității cu toate cerințele ce decurg pentru buna ei funcționare.

În cadrul unei comunități grădinița și școala sunt instituții care asigură educația și îngrijirea copiilor, dar sprijină în același timp și nevoia adulților pentru perfecționare continuă și învățare pe tot parcursul vieții.

Grădinița ca o comunitate de învățare trebuie înțeleasă în contextul unor definiții și cuvinte cheie: Ce este GRĂDINIȚA? Ce este EDUCAȚIA? Ce este FAMILIA? Ce este COMUNITATEA? Și în cazul nostru cum se pliază acestea în contextul alternativei educaționale Step By Step.

Comunitatea grădiniței este deci atât o mică entitate, cât și un sistem de relații care se stabilesc între membrii ei, pe care îi leagă interesul comun, bine definit COPILUL! Este firesc ca fiecare dintre noi să ne desfășurăm activitatea într-o comunitate de învățare cât mai sănătoasă-de exemplu-cea a grădiniței Step by Step-unde toate comportamentele sistemului se influențează reciproc.

Ne ajută în cazul nostru și filozofia programului Step by Step, care ne învață că, demersul educațional axat pe interesele, necesitățile copilului este construit pe câteva principii de bază:

• copiii își creează propriile cunoștințe și experiențe prin interacțiunea cu lumea care îi înconjoară-educația este centrată pe copil;
• individualizarea învățării realizată prin opțiunea liberă la situații de învățare organizate în zece centre de activitate;
• accentuarea familiei și comunității în actul educațional.

Acasă, în primii ani de viață, copilul dobândește noțiuni despre sine, se poate repera ca identitate, deprinde reguli și începe să-și asume responsabilități, devine independent și activ în propria-i viață.

Odată cu înscrierea la grădiniță copilul își îmbogățește considerabil sfera relațiilor, intrând în contact cu o lume necunoscută - COMUNITATEA GRĂDINIȚEI. În absența mamei sau a tatălui copilului i se acordă posibilitatea unor relații de calitate cu adulții care, îl înconjoară acum - PERSONALUL GRĂDINIȚEI. Indiferent de rolul pe care îl avem în comunitatea grădiniței, ne aflăm într-o poziție de RECEPTOR sau INIȚIATOR al interacțiunii cu copilul preluând într-o mare măsură acțiunile parentale. Tot ceea ce îl înconjoară în noua lui „casă” și „familie” trebuie să îl susțină, să exploreze, să experimenteze, să se dezvolte global.

Mediul educațional în grupa step este confortabil, sala este prietenoasă, deschisă, adecvat decorată, cu oportunități de joc și învățare adaptate vârstei și cu o echipă de educatori care manifestă flexibilitate și adaptare la schimbare bazată pe democrație și solidaritate umană, pe lucru în echipă.

Echipa de educatori aderă la principiul centrări pe identitatea unică a fiecărui copil și se preocupă zilnic în acest sens. Este important ca în comunitatea de învățare, să recunoaștem importanța intervenției fiecărui membru al personalului didactic, nedidactic sau auxiliar, fiecare membru din echipă regăsindu-se într-o mai mare sau mai mică măsură în relațiile pe care copilul învață să le construiască cu adulții din jurul său și în același timp în dezvoltarea integrată a acestuia.

Frecventând zilnic grădinița copilul va cunoaște toți membrii colectivului și va conștientiza interacțiunea acestora cu persoana lui: cine deschide poarta; cine îi întâmpină la venirea în grădiniță; cine face curățenie; cine îi însoțește la toaletă; cine răspunde la telefon; cine gătește și servește masa; cine repară robinetul; cine sunt profesioniștii cu care părinții intră în contact zilnic etc.

În derularea activității educaționale, în comunitatea grădiniței, fiecare gest are o semnificație de îngrijire, creștere și dezvoltare și este important ca toți cei implicați să dețină aceleași aptitudini și atitudini în raport cu copilul:

• căldură și afecțiune, respect, încredere reciprocă, deschidere, comunicare;
• răspuns imediat la nevoile acestuia;
• disponibilitate de a răspunde întrebărilor acestuia;
• sancționarea educativă, constructivă a comportamentelor inacceptabile ale copilului, recunoașterea calităților și reușitelor.

Atitudinea adultului, față de copil, trebuie să îl sprijine și să îl încurajeze, să îl valorizeze permanent în construirea propriei identități care se conturează în comunitatea grădiniței.

Fiecare membru al colectivului didactic - director - educatoare - ajutor educatoare-consilier - logoped - asistent medical - îngrijitoare - bucătăreasă - administrator - contabil - muncitor de întreținere etc. trebuie să fie conștient de misiunea grădiniței, văzută ca o comunitate de învățare, de promovare a valorilor și principilor acesteia, care se identifică perfect cu cele propuse de alternativa Step by Step.

Modalitățile prin care adulții din grădiniță transferă aceste deziderate în practică sunt extrem de diverse, însă cea mai importantă resursă în îndeplinirea misiunii grădiniței este RESURSA UMANĂ (personal didactic, nedidactic, auxiliar și familia) care conlucrează pentru starea de bine a copilului.

Misiunea grădiniței se stabilește în reuniune de echipă cu participarea întregului personal. Este important de știut, că misiunea comunității grădiniței (mecanismul de implementare al acesteia) este „un organism viu”, este în dinamică permanentă determinante fiind nevoile copiilor și ale părinților, noile curente și cercetări în domeniul dezvoltării copilului, politicile educaționale.

În grupele centrate pe copil rolul cadrului didactic se transformă din cel sursa de distribuire și informație în cel de facilitator al învățării; cadrul didactic îndrumă, stimulează, împarte responsabilitatea învățării cu copiii și creează un mediu securizant pentru ei. Echipa de educatoare proiectează și organizează activități care să certifice educarea și îngrijirea continuă a copilului împreună și numai împreună cu ceilalți colegi din colectiv.

Copilul are abilitatea de a investi afectiv și în alte persoane decât în mama și tatăl său dispunând de schema atașamentelor multiple. Trebuie să fim pregătiți să facem față acestui rol, să construim o relație de referință pentru copil, să avem o bună relație cu părinții acestora. Aceștia din urmă au nevoie să știe că sunt respectați în rolul lor de părinte și au nevoie să știe că există cineva în grădiniță care se ocupă organizat de copilul lor.

În contextul comunității de învățare, constituită la nivelul grădiniței , cunoașterea mediului familial ,crearea parteneriatului cu părinții, adecvarea strategiilor educaționale la vârstă și particularități individuale reprezintă priorități în eficiența demersurilor educative.

Educația trebuie să se manifeste permanent ca o acțiune coerentă, complexă și unitară a grădiniței și familiei, termenul de parteneriat fiind apreciat ca o modalitate formală sau informală, prin care două părți decid să acționeze împreună pentru atingerea unui scop comun, în cazul nostru COPILUL. Acesta se poate realiza doar printr-o mișcare de apropiere în dublu sens în vederea unei suficiente cunoașteri de ambele părți: FAMILIE și GRĂDINIȚĂ. Relația dintre părinți și echipa de educatori, în grupele STEP BY STEP, trebuie să se bazeze pe un bogat schimb de informații, de experiență și pe colaborarea cu scopul asigurării celor mai bune condiții de creștere și dezvoltare. Părinții trebuie să regăsească un sprijin în serviciile oferite de grădiniță, dar în același timp să se simtă și să acționeze responsabil pentru a colabora cu personalul la orice activitate organizată pentru și împreună cu copiii.

La nivelul grădiniței noastre părinții sunt implicați în mai multe tipuri formale de organizare: Consiliul reprezentativ al părinților; Asociația părinților ,,Pas cu Pas reușim împreună”; Consiliul de administrație; Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității; Comitetele de părinți pe grupă.

Colaborarea, cooperarea celor doi actori ai educației din grădiniță se realizează prin modalități variate, implicarea familiei în demersul educațional fiind un principiu al programului Step by Step în care grădinița noastră își desfășoară activitatea. Astfel, se derulează organizat și sistematic printr-o extrem de bună colaborare următoarele:

• întâlniri lunare cu părinții-care au caracter formal și presupun participarea tuturor părinților.
• consultații cu părinții-întâlniri stabilite de cadrele didactice, asistentul medical sau psiholog.
• vizite periodice la domiciliu-au scop întărirea legături cu familia și nu sunt percepute ca fiind intruzive.
• ateliere de lucru cu părinții-pe teme de interes-au ca scop dezvoltarea competențelor parentale.
• cursuri de formare-Educația așa!-desfășurate în grădinițe cu grupuri mici de părinți.
• participarea părinților la activitățile de la grupă-formă de parteneriat evoluată, care merită să fie CULTIVATĂ - ”Educator pentru o zi”, „Să citim povești copiilor”, „Activitate cu tăticii” unde părinții sunt implicați în activitățile zilnice alături de echipa de educatori și copiii lor.
• participarea la serbări, excursii, activități educative și extracurriculare.
• Voluntariatul reprezintă sprijinirea grădiniței în asigurarea condițiilor optime de derulare a activităților.

Implicându-se activ, părintele va putea observa felul în care decurge o zi în grădiniță, ce activități se desfășoară, ce strategii sunt utilizate, care sunt materialele, își poate observa copilul în grupul de colegi, cunoaște progresele lui , cum ar trebui sprijinit și acasă. Ne manifestăm mulțumirea pentru implicarea la grupă prin adresarea împreună cu copiii a unor scrisori de mulțumire sau prin completarea în caietele de corespondență individuală.

Fiecare grupă din grădinița noastră dispune de un portofoliu „MUNCA CU PĂRINȚII” care monitorizează toate aspectele legate de legătura partenerială a grădiniței cu familia în cei trei ani petrecuți împreună.

„Fiecare copil pe care îl educăm este un om dăruit societății.” (Nicolae Iorga)

Știm cu toții: copiii sunt diferiți și totuși câteva lucruri esențiale îi face să fie asemenea-toți au nevoie de dragoste, de hrană bună, toți simt nevoia de siguranță, de acceptare, de recunoaștere, toți caută sprijin în adult și au nevoie de acesta pe măsură ce își dezvoltă și își dobândesc independența de a fi membri participativi ai comunității, membri care își asumă responsabilități și urmăresc să le fie respectate drepturile.

Grădinița este unul dintre partenerii comunitari implicați și consecvenți a cărei existență marchează primii pași către viitoarea sa devenire de cetățean responsabil. Întregul personal al grădiniței se străduiește să sprijine copilul în mod nemijlocit în acest sens, prin intervenție directă și continuă. Relația dintre comunitate și grădiniță este de determinare și susținere reciprocă. În fiecare zi copiii sub îndrumarea echipei de educatori învață despre oameni și locuri din comunitatea lor, atât în activitățile de la grupă cât și în cele educative, extrașcolare. În orice parteneriat educațional cu comunitatea este important să fie implicați direct copiii și activitățile să fie în beneficiul lor.

La nivelul grădiniței funcționează eficient următoarele demersuri parteneriale:

• colaborarea cu cabinetele de asistență psihopedagogică se adresează copiilor, părinților, cadrelor didactice urmărind o dezvoltare optimă a personalității prin armonizarea comportamentelor acestora. Pot fi organizate servicii de tipul Școala părinților, Clubul pentru părinți și copii, întâlniri cu personalități din domeniul psihopedagogic.
• colaborarea cu școala-are ca scop identificarea celor mai eficiente căi de adaptare a copiilor la noul mediu școlar sau organizat schimburi de experiență, lecții demonstrative comune, mese rotunde, ateliere de lucru, vizite ,precum și proiecte de genul: Ziua porților deschise, Săptămâna lecturii, Școlar pentru o zi etc.
• colaborarea cu Primăria este esențială în implicarea instituției în dezvoltarea și întreținerea bazei materiale a grădiniței ,în derularea unor proiecte și acțiuni educative: Iată, vine Moș Crăciun!, Colind în primărie, Sărbătoarea Castanelor etc.
• colaborarea primăriei cu Inspectoratul Școlar Județean, Biblioteca Județeană, Muzeul de istorie, Muzeul de Mineralogie și alte instituții poate să inițieze programe care vin în sprijinul activității educative din grădinițe: Sărbătoarea orașului, Muzeul Viu, Expoziție de carte pentru preșcolari, Să ne cunoaștem tradițiile etc.
• colaborarea cu Poliția ajută în educația preventivă și cultivarea comportamentelor prosociale-exemple de proiecte: Știm să circulăm corect, Circulând corect ne protejăm viața, Ziua Poliției Române.
• colaborarea cu Biserica înlesnește promovarea valorilor moral religioase care sunt importante în educația morală și comunitară a copilului: Crăciunul, sărbătoarea tuturor!, Festivalul de datini și obiceiuri, De paște! etc.

În funcție de specificul comunității în care grădinița funcționează se pot realiza colaborări parteneriale cu: instituții sanitare, asociații non guvernamentale, mass media.

Prin crearea acestor legături colaborative, pe care grădinița le promovează, copiii câștigă un mediu de dezvoltare mai bogat între participanți, se creează relații pozitive și fiecare partener își va dezvolta sentimentul coeziunii sociale; se formează entități de sprijin comunitar, complementar grădiniței, cunoașterea specificului cultural și a valorilor comunitare.

Marea provocare pentru parteneriatul educațional de azi o reprezintă propunerea și derularea unor activități de colaborare care necesită creativitate și imaginație dinamism, toleranță și flexibilitatea în luarea deciziilor și responsabilitate în evaluarea lor.

Pentru a desfășura un proiect de succes, în parteneriat cu actorii implicați în acesta trebuie să cunoaștem arta de a ști să răspundem în egală măsură nevoilor comunității.

Fiecare dintre noi are de câștigat prin crearea unei comunități de învățare puternice, în cazul nostru GRĂDINIȚA - noi reprezentând o resursă prin specificul experienței proprii și a disponibilității noastre de implicare. Condiția care se pune este ca fiecare actor al comunității de învățare să acceptăm aceasta misiune și să ne implicăm în toate etapele ca promotori activi ai acestei comunități.

 

Bibliografie:
Kirsten A.Hansen, Roxane K.Kaufmann, Kate Burke Walsh, Crearea claselor orientate după necesitățile copilului, București;
Judith Rotschild Stolberg, Ellen R.Daniels, Crearea materialelor centrate pe copil pentru matematică și știință, Editura Cermi, Iasi,1999;
Băran, Pescaru, Adina. Parteneriat în educație Familie - școală - comunitate. București, Editura Aramis Print, 2004;
Iosifescu, Șerban, Management educațional pentru instituțiile de învățământ. București, ISE - MEC, 2001.