Pentru desfășurarea activităților de la clasă/grupă, metodele didactice reprezintă mijloacele complexe, variate de care se folosește orice cadru didactic în proiectarea lecțiilor.
Indiferent de forma de realizare a activităților, este necesară folosirea oricăror metode didactice, fie ele tradiționale, fie moderne sau chiar îmbinate pentru a rezulta un proces didactic adecvat. În special, după părerea mea, în activitățile cu preșcolarii este foarte util ca cele două tipuri de metode să se armonizeze împreună, deoarece prin utilizarea lor, se dezvoltă la copii, limbajul, creativitatea, imaginația, gândirea critică, memoria.
Dintre metodele pe care le folosesc frecvent la grupă sunt cele expozitive (explicația, descrierea, povestirea, instructajul), dar și cele interactive și cele bazate pe soluționarea problemelor (metoda cubului, turul galeriei, tehnica lotus, diamantul, schimbă perechea, problematizarea, brainstormingul, jocul).
În ce privesc activitățile matematice, folosesc metode ce accentuează formarea de deprinderi și dobândirea abilităților prin acțiune. De aceea, în proiectarea activităților folosesc atât metode tradiționale, cât și moderne. Din prima categorie, mă axez pe explicație, conversație, demonstrație, exercițiul, problematizarea, dar folosesc frecvent și unele din metodele interactive și de grup, cum ar fi Cubul, Turul galeriei, Diamantul. Având la grupă și copii care prezintă dificultăți de învățare, am folosit și metoda „Partenerul de sprijin” , aceasta fiind o modalitate de învățare prin care copilul respectiv este ajutat de un coleg „partener”. Bineînțeles că, această metodă se aplică la activitățile bazate pe exerciții cu material individual ce țintesc rezolvarea de probleme.
În activitățile practic-gospodărești metodele didactice folosite sunt, în mare, cele tradiționale, deoarece acestea se pot desfășura integral prin intermediul modelului prezentat de educatoare. Acest model trebuie să fie constituit dintr-un material intuitiv bogat, atent selectat și întotdeauna, în concordanță cu tema și cu sarcinile care trebuie executate. De aceea, cea mai larg folosită dintre metodele didactice este demonstrația a cărei misiune este de a ghida copiii spre ce au de făcut.
La acest tip de activități, demonstrația se folosește nu doar pentru familiarizarea cu materialul și uneltele, dar și pentru a cunoaște tehnica de lucru folosită și ordinea în care se succed operațiile necesare realizării obiectului final.
Alături de demonstrație, la fel de importantă este explicația, fără de care nu se poate reușita unei activități, iar exercițiul reprezintă metoda care permite, în cea mai mare măsură, formarea deprinderilor practic-gospodărești.
În predarea activităților artistico-plastice folosesc, în mare măsură, tot metodele didactice tradiționale ( demonstrația, explicația, observarea, exercițiul, dialogul dirijat ).
Dintre toate acestea, exercițiul este cea mai des folosită metodă și care dă randament în rândul copiilor, mai ales cei timizi, unde aceștia nu sunt nevoiți să vorbească, ci doar să aplice ce au observat, în imagini grafice. Prin intermediul acestei metode spiritul de independență este ridicat, la fel și interesul copiilor pentru ce vor avea de lucrat.
În cadrul acestor activități îmi place să folosesc des diferite tehnici de pictat care îi încântă mult pe copii, cum ar fi dactilopictura, pictatul cu bețișoare de urechi, bureți de diferite forme, dopuri de plută, paie de plastic etc. De aceea, metoda demonstrației are un aport mare asupra activității didactice, deoarece preșcolarii trebuie să fie atenți atât la demonstrația cadrului didactic, cât și la aplicarea celor demonstrate de acesta.
Bineînțeles că, și observația și explicația se îngrădesc cu celelalte și sunt nelipsite din cadrul activităților artistico-plastice.
Ca metodă modernă, la aceste activități, foarte utilă și des folosită este și Turul galeriei, unde copiii au posibilitatea de a admira lucrările colegilor lor și a-și spune părerea despre ele.
În opinia mea, consider că metodele tradiționale se pot combina armonios cu cele moderne, acest lucru ducând la dezvoltarea creativității și a imaginației preșcolarilor. Ele trebuie dozate așa încât să nu plictisească și să le trezească interesul pentru activitatea respectivă.
Bibliografie:
Adina Glava, Piramida cunoașterii: repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Ed. Diamant, Pitești, 2014;
Valerica, Anghelache, Metodica activităților instructiv-educative din grădiniță, Ghid pentru examenele de definitivat și grade didactice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2022.
Publicat de:
Teodorescu Georgiana
Profesor înv. preșcolar, la Grădinița P.P. „Scufița Roșie”, GPN Nr.4, Ploiești, Prahova.