Matematica la vârsta preșcolară

Activitățile matematice înseamnă pentru cei mai mulți copii rezolvarea de probleme. Deoarece logica preșcolarilor este imperfectă, aceștia vor aborda problemele matematice și vor căuta soluții în maniera încercare-eroare. Investigarea realității se face la vârsta preșcolară acționând asupra acesteia și verificând în practică soluțiile problemelor diverse întâlnite. Această modalitate de lucru este ea însăși sursă de cunoaștere și dezvoltare a structurilor logice ulterioare și găsirea soluțiilor prin acțiune îi oferă copilului o experiență de cunoaștere mult mai bogată decât aplicarea unor strategii de rezolvare oferite din exterior.

Matematica înseamnă preformarea unor operații ale gândirii. Exersarea capacității de analiză, sinteză, comparație, generalizare, abstractizare, clasificare, seriere, ordonare în activitățile matematicii din grădiniță constituie pași spre conturarea raționamentului logico-matematic. Analiza datelor unei sarcini de lucru cu conținut matematic într-un limbaj accesibil copiilor, formularea unor concluzii logice, justificarea răspunsurilor și a soluțiilor, etc., constituie activități utile în direcția finalităților mai sus amintite.

Dezvoltarea limbajului matematic îi permite copilului preșcolar să relateze aspecte ale experiențelor de învățare matematică, să discute soluții și căi de rezolvare cu colegii și educatoarea. În acest sens matematica presupune comunicare. Deși acest aspect al activităților matematice este puțin reprezentat în finalitățile pe care programa analitică a grădiniței le propune, el trebuie avut în vedere permanent, deoarece transformarea cifrelor în semnificații lingvistice constituie deja un plus în interiorizarea operațiilor intelectuale. Programa activităților instructiv-educative descrie la categoria de activități: ”Activități matematice”, finalități referitoare la dezvoltarea capacității de estimare în funcție de repere cantitative, calitative, spațiale, temporale. Reușita activităților matematice care cer acțiuni de estimare ține pe de-o parte de capacitatea copilului de a face comparații, dar mai ales de reprezentările cantitative, spațiale, temporale pe care le au și de gradul de stăpânire a conceptului de număr. În fond, cele mai multe din activitățile de joc ale copiilor pun probleme matematice, rămânând ca ele sa fie descoperite și utilizate de educatoare.

Programa activităților educaționale din grădiniță formulează finalități matematice și în privința formării conceptului de formă geometrică și a celui de măsurare. Achiziția conceptelor de spațiu, timp, formă, contur, volum, înțelegerea conservării lungimilor, suprafeței, masei sunt finalități ale acestei secțiuni ale curriculum-ului matematic specific educației preșcolarilor, achiziții ce contribuie esențial la îmbogățirea imaginii copilului asupra realității înconjurătoare, fizice și sociale.

La 3 ani se începe cu procesul formării reprezentărilor matematice prin recunoașterea și denumirea grupelor de obiecte din sala de grupă, a criteriilor (de obicei dimensiunea ) după care s-a realizat gruparea și a pozițiilor spațiale pe care le ocupă grupele de obiecte. Se poate trece apoi la efectuarea de operații concrete cu grupele de obiecte și la gruparea după unul sau chiar doua criterii (formă și mărime).

La 4 ani, procesul de formare a operațiilor intelectuale pre matematice continuă, îmbogătindu-se capacitatea copiilor de a clasifica după criterii variate și multiple, folosindu-se atât de obiecte, cât și de imagini ale acestora, copilul preșcolar este acum capabil de o apreciere globala a cantității și de realizarea între obiecte și grupe de obiecte.

Odată cu intrarea în perioada preșcolară mare, copilul exersează compararea cantităților, fiind capabil să stabilească inegalitatea și egalitatea grupelor si, de asemenea ,să ordoneze în șir crescător și descrescător. Activitățile matematice la grupa mare trebuie sa continue exersarea capacităților anterioare, introducând treptat elemente de construcție a numărului, numerație și operații cu numere, toate acestea într-un regim de joc și activitate de manipulare concretă și percepție.

”Activitățile matematice“ sunt, în fapt, finalități ale dezvoltării cognitive și ele trebuie urmărite pe tot parcursul programelor educaționale cu preșcolarii, indiferent de aria curriculară abordata.

Cercetările făcute de specialiști în domeniu confirmă faptul că introducerea cunoștințelor matematice în învățământul preșcolar este cu atât mai eficientă cu cât se realizează devreme. Aceste cunoștințe trebuie introduse treptat, pornindu-se de la acțiunea în plan extern cu obiectele, la formarea reprezentărilor și abia apoi la utilizarea simbolurilor. Abordarea matematicii în această manieră este accesibilă preșcolarilor și răspunde intenției de a-l determina pe copil să „descopere” matematica, trezindu-i interesul și atenția.

Urmărind cu precădere dezvoltarea gândirii, a inteligenței, a spiritului de observație, exersând operațiile de analiză, sinteză, comparație, generalizare, jocul didactic matematic constituie o bază reală pentru înțelegerea conceptelor matematice. Jocul didactic matematic oferă preșcolarilor numeroase și variate ocazii de depășire a stadiului de concret și face mai ușoară și plăcută „urcarea” către general și abstract!

Cercetările făcute de specialiști în domeniu confirmă faptul că introducerea cunoștințelor matematice în învățământul preșcolar este cu atât mai eficientă cu cât se realizează devreme. Aceste cunoștințe trebuie introduse treptat, pornindu-se de la acțiunea în plan extern cu obiectele, la formarea reprezentărilor și abia apoi la utilizarea simbolurilor. Abordarea matematicii în această manieră este accesibilă preșcolarilor și răspunde intenției de a-l determina pe copil să „descopere” matematica, trezindu-i interesul și atenția.

Cunoscând faptul că jocul este activitatea fundamentală în grădiniță, este firesc că acesta să fie valorificat la maximum și în predarea matematicii. În școală însă, jocul trece pe planul secund, locul lui fiind luat de o altă formă de activitate: învățarea. Trecerea de la joc la învățare se realizează prin intermediul jocului didactic. Acesta ocupă un loc bine determinat în planul de învățământ al instituțiilor preșcolare, fiind cel mai indicat mijloc de desfășurare a activităților de matematică, dar și a celor de cunoaștere a mediului și de educarea limbajului.

Pornind de la definiția jocului didactic, se poate spune că jocul didactic matematic este un tip specific de activitate prin care educatoarea consolidează, precizează, chiar verifică cunoștințele copiilor, îmbogățește sfera de cunoaștere matematice, pune în valoarea și antrenează capacitățile creatoare ale acestora.

Îmbinarea elementului instructiv cu cel distractiv în jocul didactic duce la apariția unor stări emoționale complexe care stimulează și intensifică procesele de reflectare directă și nemijlocită a realității, valoarea practică a jocului didactic matematic constă în faptul că, în procesul desfășurării lui, copilul are posibilitatea aplicării cunoștințelor însușite, exersării priceperilor și deprinderilor formate.

Grădinița, ca factor activ al progresului este chemată să utilizeze cele mai eficiente căi, prin care să se asigure și să se stimuleze atât creșterea ritmului de învățare, formarea de capacități și atitudini cât și însușirea de cunoștințe în conformitate cu cerințele actuale ale societății.

 

Bibliografie:

Antohe V., Gherghinoiu C., Obeadă M., Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic. Suport de curs, Brăila;
Bache H., Mateiaș A., Popescu E., Șerban F. – Pedagogie preșcolară. Manual pentru școlile normale, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1994;
Beraru Georgeta, Activități matematice în grădiniță. Îndrumar metodologic, Editura Polirom, București, 1997;
Ileana Libotean, Mariana Seling, Jocuri didactice matematice pentru grădiniță, Editura V&I Integral, București, 1998, Ed. Vanemonde, București, 2010;
Magdalena Dumitrana, Activități matematice în grădiniță, Editura Compania, București, 2002.