Învățarea experiențială în grădiniță

„A învăța pe copil … nu înseamnă să-i dăm adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm propria-i gândire, aducând-o până la gândirea noastră, cu alte cuvinte, nu să-i impunem lumea noastră, creată de gandirea noastră, ci să-l ajutăm să înțeleagă cu gândirea lui lumea sensibilă, nemijlocit evidentă.” (G.N.Volkov)

Creativitatea didactică se referă la abilitatea și strategiile utilizate de către profesori pentru a îmbunătăți procesul de învățare și pentru a face predarea mai eficientă și mai interesantă pentru elevi.

În activitățile din grădiniță, creativitatea didactică poate juca un rol crucial în promovarea dezvoltării cognitive, sociale, emoționale și fizice a copiilor. Necesită abordarea inovatoare și imaginativă a procesului de predare și învățare, care implică utilizarea metodelor, tehnicilor și resurselor neconvenționale pentru a stimula interesul și implicarea preșcolarilor în procesul educațional.

Prin creativitate didactică, imaginație, prin planificarea și organizarea activităților, dezvoltarea materialelor didactice, interacțiunea cu copiii și evaluarea performanțelor lor, educatoarea poate să ofere o varietate de experiențe de învățare care să îi motiveze și să îi angajeze, să le dezvolte abilitățile de gândire critică și rezolvare a problemelor, să le încurajeze creativitatea și să le ofere oportunități de auto-descoperire și explorare.

În timpul anilor preșcolarității, copiii își construiesc bazele cognitive și își dezvoltă abilitățile mentale într-o varietate de domenii, iar experiențele și interacțiunile lor în această perioadă sunt esențiale pentru dezvoltarea lor cognitivă, socială și emoțională.

Copiii preșcolari sunt încă în stadiul de dezvoltare a gândirii concret-intuitive. În procesul instructiv-educativ din grădiniță, învățarea se desfășoară într-un mediu stimulativ și adaptat nevoilor și caracteristicilor specifice ale copiilor în această etapă a dezvoltării lor. Este esențial ca activitățile și strategiile educaționale să fie concepute într-un mod care să încurajeze participarea activă, explorarea și descoperirea, precum și dezvoltarea abilităților și a cunoștințelor. Pentru ca un copil să învețe, acesta trebuie să interacționeze activ cu obiectele din mediul înconjurător, cu oamenii, locurile, evenimentele, dar pentru aceasta este absolut necesar de a fi susținut în a descoperi, explora mediul natural și cel social. Astfel, în educația timpurie actualmente se atestă noi direcții ce țin de procesul de învățare: învățarea centrată pe copil, învățarea prin descoperire, învățarea experiențială.

Învățarea experiențială în activitățile din grădiniță reprezintă o metodă eficientă de predare și învățare, care implică experiențe practice și concrete pentru a-i ajuta pe copii să-și dezvolte cunoștințele, abilitățile și înțelegerea. Această abordare pune accentul pe explorare, descoperire și interacțiune directă cu mediul înconjurător.

Caracteristicile de bază ale învățării experiențiale includ:

• copiii activi în procesul lor de învățare;
• recunoașterea învățării anterioare ca și element de bază pentru învățarea actuală;
• interacțiunea cu ceilalți copii care conduce la o înțelegere mai profundă și transmiterea înțelesului conceptelor și se concentrează pe sarcini din „lumea reală”, numite „activități autentice”.

Metoda descoperirii acționează prin procedee ca: vezi, cercetează, înțelegi.

În grădiniță sunt fundamentale trei tipuri de activități: jocul, explorarea și experimentarea. În funcție de relația care se stabilește între achizițiile anterioare și cele la care se dorește a ajunge.

Iată câteva exemple de cum poate fi implementată învățarea experiențială în activitățile din grădiniță:

1. Excursii și vizite la locuri de interes: Organizarea de excursii și vizite la muzee, grădini zoologice, ferme sau parcuri naturale oferă copiilor oportunități de explorare și învățare într-un mediu real. Aceste experiențe îi ajută să-și dezvolte cunoștințele despre lumea înconjurătoare și să-și îmbunătățească abilitățile de observare și de investigare.

2. Activități practice în aer liber: Desfășurarea activităților practice în aer liber, cum ar fi grădinăritul, explorarea naturii sau construirea de forturi din materiale naturale, oferă copiilor oportunități de a interacționa direct cu mediul înconjurător și de a învăța despre procesele naturale și ecologice.

3. Experimente științifice și activități practice: Desfășurarea de experimente științifice și activități practice în domenii precum fizica, chimia sau biologia îi ajută pe copii să-și dezvolte abilitățile de investigare, observație și experimentare. Aceste experiențe îi încurajează să-și pună întrebări, să testeze ipoteze și să descopere legile naturii într-un mod practic și interactiv. De exemplu: creșterea unui ghiveci cu plante, experimentul cu pluta și apă (preșcolarii pot să testeze ce obiecte plutitoare și care se scufundă într-un vas cu apă. Aceștia pot experimenta cu diferite materiale, cum ar fi hârtia, plasticul sau lemnul, și pot observa cum forma și densitatea obiectelor influențează dacă acestea plutesc sau se scufundă), fizica culorilor, experimentul cu magnetismul, explorarea formelor și texturilor, experimentul cu spuma de săpun, observarea ciclului apei, etc.

4. Jocuri de rol și dramatizări: Jocurile de rol și dramatizările oferă preșcolarilor oportunități de a-și imagina și explora diferite roluri și scenarii, de a-și dezvolta abilitățile sociale și de comunicare și de a-și exprima creativitatea într-un mod interactiv și distractiv. De exemplu: Jocul de-a bucătăria sau restaurantul, dramatizarea poveștilor preferate, Jocul de-a medicul sau asistenta medicală, Jocul de-a magazinul sau supermarketul, Jocul de-a familia, Jocul de-a exploratorii sau aventurierii, Colțul căsuței.

5. Ateliere de creație și artă: Desfășurarea de ateliere de creație și artă în care preșcolarii pot experimenta cu diferite materiale și tehnici artistice îi ajută să-și dezvolte creativitatea, imaginația și abilitățile de exprimare și de comunicare. De exemplu: pictură cu degetele, colaj cu materiale naturale, modelare cu plastilină, pictură cu apă, crearea de colaje abstracte, desen pe geam, pictură cu bureți și șabloane.

6. Proiecte de construcție și design: Proiectele de construcție și design, cum ar fi construirea de structuri din blocuri, crearea de machete sau proiectarea de lucrări de artă, îi ajută pe copii să-și dezvolte abilitățile de planificare, colaborare și rezolvare a problemelor. Aceste activități îi încurajează să-și exploreze ideile și să-și pună în aplicare creativitatea într-un mod practic și tangibil.

7. Colaborare și joc în echipă: Organizarea de activități și jocuri în echipă îi ajută pe preșcolari să învețe să lucreze împreună, să-și dezvolte abilitățile sociale și de comunicare și să înțeleagă importanța cooperării și a lucrului în echipă.

8. Învățare prin explorare și descoperire: Oferirea de oportunități pentru explorare și descoperire, prin intermediul activităților libere și a materialelor stimulative, îi ajută pe preșcolari să-și dezvolte curiozitatea, să-și îmbunătățească abilitățile de observare și de gândire critică și să-și construiască cunoștințele într-un mod autentic și personalizat. De exemplu: explorarea texturilor și formelor, jocuri cu apă și nisip, investigarea obiectelor din jur (obiecte cotidiene și lemn, metal, sticlă sau plastic, copiii vor fi încurajați să observe, să atingă și să exploreze aceste obiecte. Aceștia pot să examineze diferite caracteristici ale obiectelor, cum ar fi culoarea, textura, greutatea și forma, și să înțeleagă scopul și funcționarea acestora în viața de zi cu zi),

Aceste exemple de activități sunt doar câteva modalități de a implementa învățarea prin experiență în activitățile din grădiniță pentru preșcolari. Această abordare încurajează dezvoltarea holistică a copiilor și îi pregătește pentru succesul în școală și în viață.

Învățarea prin experiență reprezintă o metodă inovatoare în domeniul educațional care pune accentul pe implicarea activă a copiilor în propriul lor proces de învățare. Această metodă încurajează experiențele practice și concrete, explorarea și descoperirea, și oferă oportunități pentru dezvoltarea abilităților critice și de rezolvare a problemelor. Este participativă, interactivă și aplicată.

În concluzie, creativitatea didactică și învățarea prin experiență sunt elemente esențiale în educația preșcolară, contribuind la dezvoltarea holistică și integrată a copiilor. Integrând aceste concepte în activitățile desfășurate cu preșcolarii, educatoarele pot crea medii de învățare stimulative și captivante, care să îi încurajeze pe copii să-și exploreze și să-și exprime potențialul maxim.

 

Bibliografie:

Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, București, 2008;
*** Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3 – 6/7 ani, București, 2008;
Schulman Kolumbus, Elinor, Didactică preșcolară, Editura Val & Integral,București, 1998.