Publicare GRATUITĂ articole educaționale !

Se acordă adeverință ISSN

Fără îndoială, accesul nelimitat la tehnologie și conectivitatea permanentă la Internet a adăugat o dimensiune nouă culturii bullying-ului. Bazelon (2013) indică faptul că felul în care copiii se poartă unii cu alții cu ajutorul tehnologiei este o simplă extensie a felului în care se poartă unii cu alții față în față, și nu un tip de comportament cu totul nou sau diferit. Tehnologia pare să agraveze cruzimea, dar nu ea o cauzează. Bullying-ul cibernetic are loc deseori concomitent cu alte tipuri „tradiționale” de bullying, dar acesta diferă de bullying-ul fizic, verbal sau relațional prin aceste aspecte importante:

  • Bullying-ul cibernetic poate avea loc în anonimat, pentru că autorii operează din spatele ecranelor. Agresorii au impresia că pot rămâne nepedepsiți pentru faptele lor și că nu sunt nevoiți să le recunoască. Lor le este mult mai ușor să fie cruzi atunci când nu trebuie să privească în ochi victima cruzimii lor.
  • Suferința devine virală, publicul potențial care asistă la conflictul dintre agresor și victimă este uriaș. Tehnologia permite forward-uri, share-uri și like-uri nelimitate. Copilul nu mai este obiectul disprețului doar pentru câțiva colegi; cu ajutorul tehnologiei, acesta poate fi umilit în toată școala, în toată comunitatea sau chiar în toată lumea.
  • Nu există limite de timp și spațiu în cazul agresiunii cibernetice. O persoană poate fi în același timp și în siguranță acasă, cu familia, dar și atacată online de către colegi. Nu poate fugi pentru a scăpa de agresor. Stigmatizarea sa poate fi repetată la nesfârșit, în timp ce fotografiile și mesajele sunt trimise și redistribuite.

Copiii trebuie sfătuiți cum să folosească tehnologia, astfel încât să respecte demnitatea colegilor lor:

  1. Alegeți-vă cuvintele cu grijă: dacă nu i-ați spune cuiva un anumit lucru în față, nu o spuneți nici în SMS-uri sau pe Internet. De asemenea, tastați cu grijă, evitați să folosiți doar majuscule, pentru că dau impresia că sunteți nervoși sau țipați. Gândiți-vă înainte de a publica orice gând, răspuns sau reacție, mai ales dacă simțiți furie.
  2. Internetul nu este o armă, nu bârfiți alte persoane pe net, cuvintele pot fi redirecționate fără să știți. Rețelele de socializare nu ar trebui folosite niciodată pentru a exclude strategic colegii aflați în afara unui grup sau pentru a pedepsi pe cineva după o ceartă.
  3. Fiți amabili și bine-crescuți și nu folosiți e-mailul pentru a spune lucruri urâte. Opriți-vă și întrebați-vă: „Ce ar crede mama dacă ar citi aceste lucruri?”
  4. Ceea ce postați este permanent și odată distribuită informația, pierdeți controlul site-urilor în care informația poate ajunge, al persoanei care o poate vedea. Nu publicați niciodată o poză sau un mesaj pe care nu ați vrea să-l vadă toată lumea.

Strategii de siguranță tehnologică: ce pot face copiii?

În cazul unui incident de bullying cibernetic, instinctul îi poate spune victimei să riposteze: să întoarcă insultele agresorului, să publice poze jignitoare, să răspândească zvonuri. Însă, răzbunarea poate avea urmări negative: crește cota agresiunii, creează o culpabilitate egală în ochii adulților, poate duce la probleme legale pentru ambii copii, pentru că bullyingul cibernetic este o infracțiune pedepsită de lege.

Ceea ce pot face copiii agresați, este să se deconecteze temporar de la contul lor, iar dacă hărțuirea se repetă, ei ar trebui să blocheze complet agresorul. Blocarea este o declarație puternică și hotărâtă, pe care un tânăr poate să o folosească pentru a-i face pe ceilalți să înțeleagă că nu va permite bullyingul. De asemenea, copiii trebuie să fie educați să folosească setările de confidențialitate, similare limitelor din viața de zi cu zi. Deși respectul de sine al unui tânăr este măsurat în zilele noastre prin numere (numărul de like-uri, numărul de urmăritori), totuși ei trebuie să-i elimine din lista de prieteni pe cei care nu îi tratează cu respect. Copiii trebuie învățați să facă capturi de ecran ale incidentelor de tip cyberbullying. Unul dintre gesturile fundamentale pe care tinerii le pot face pentru a opri cyber-bullying-ul este să-și amintească permanent că mesajul lor ajunge la o persoană, nu doar la un dispozitiv.

Atunci când bullying-ul nu se manifestă doar în online, ci și offline, ignorarea încercărilor de provocare poate fi uneori o soluție. În cazul în care colegul agresiv nu are public, este posibil să își dea seama că nu mai are rost să încerce să se lege de copilul respectiv. Dacă însă agresorul își continuă comportamentul, iar copilul agresat decide să reacționeze la insultele agresorului, este bine să folosească fraze scurte și să vorbească răspicat. Propozițiile scurte precum: „Potolește-te acum” sau „Încetează odată” au darul să se facă mult mai bine auzite decât frazele lungi, considerate semn de slăbiciune. Este bine să se folosească și de mimică și de gesturi pentru a-l îndepărta pe agresor. Copilul trebuie să evite să ezite, să își târâie picioarele, să clipească prea des, să facă gesturi bruște sau să privească în jos, căci aceste gesturi sunt semn de slăbiciune. El trebuie să dea senzația de putere și rezistență, să aibă o expresie facială cât mai neutră, care să nu îi dea bătăușului nicio informație despre ce simte sau gândește copilul. Nu în ultimul rând, copilul trebuie să fie atent la modul de operare al agresorului, la programul și obiceiurile lui, la locurile pe care obișnuiește să le frecventeze, pentru a-l evita pe cât posibil.

Copiii trebuie informați de mici că există o posibilitate de a se confrunta cu agresori online sau offline și pregătiți pentru a nu se lăsa surprinși de un eventual atac: trebuie să poată recunoaște bullying-ul și cyber-bullying-ul și să știe ce să facă pentru a-i împiedica pe agresori să terorizeze. Copiii trebuie să știe din timp când este cazul să încerce să își rezolve problema personal sau când să apeleze la un adult pentru a primi ajutor; cu alte cuvinte, când încercările de intimidare devin constante sau grave.

 

Bibliografie:

Depino, Catherine – Violența în școală: ajută-ți copilul să-i facă față, București, editura Trei, 2013.
Whitson, Signe – Stop bullying 8 strategii eficiente pentru părinți și profesori de recunoaștere, oprire și prevenire a comportamentului agresiv, București, editura Herald, 2014.

  • avatarPublicat de:
    Simionică Adriana-Diana

    Profesor lb. franceză, la Școala Profesională Mogoșești.