Am avut dintotdeauna convingerea că relațiile dintre oameni pot cunoaște o îmbunătățire continuă prin comunicare. Dar nu orice fel de comunicare, ci una cu adevărat eficientă. Pentru întărirea acestei idei, mi-am propus să vă împărtășesc un scurt fragment din lucrarea mea de grad I, care este structurată pe tema comunicării.
Este bine cunoscut faptul că, pe parcursul învățământului obligatoriu, elevii trebuie să dobândească acele opt competențe-cheie, să-și formeze în primul rând competențele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională. Aceștia vor fi capabili să se exprime corect, clar și coerent în limba română, să asculte, să înțeleagă și să producă mesaje orale și scrise, în diverse situații de comunicare. Fiind deopotrivă o disciplină din curriculumul național și limbă de școlarizare, studierea limbii și literaturii române asigură formarea competențelor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoaștere și de activitate.
În acest sens, curriculumul de limba și literatura română pentru clasele a V-a – a VIII-a, ca și pentru învățământul liceal, se bazează pe modelul comunicativ-funcțional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării și al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci și modalităților propriu-zise de structurare a competenței de comunicare a elevilor. În mod concret, dezvoltarea competențelor de comunicare, adică utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea și receptarea mesajelor orale și scrise, se realizează prin familiarizarea elevilor cu situații diverse de comunicare, cu texte literare și non-literare adecvate vârstei școlare.
Experiența anterioară a dovedit că este nevoie de o strategie complexă pentru cultivarea sau ameliorarea acestui aspect. Lecțiile de comunicare din gimnaziu sunt inseparabile de cele de literatură, precum și de cele de limbă, de aici apare nevoia de inovare, de a găsi o cale prin care să stârnim curiozitatea elevilor, să le dezvoltăm gândirea critică, creativitatea și sensibilitatea pentru frumos . Depinde, în mare măsură, cum reușește profesorul să combine metodele de învățare, astfel încât orice conținut predat să fie trecut prin filtrul utilității și să fie integrat în setul de norme, pe care trebuie să îl aibă elevii, în vederea unei comunicări adecvate și implicit dobândirea unei experiențe de cunoaștere.
Consider că cea mai la îndemână metodă prin care profesorul de limba și literatura română poate ajunge la sufletul unui copil este ghidarea acestuia spre lectură.
De la an la an se constată, cu dureroasă îngrijorare, restrângerea interesului elevilor față de lectură. Cititul a fost înlocuit de jocurile pe calculator, de discuțiile interminabile pe internet, de filmele ce abundă pe micul ecran. Activitatea de lectură se rezumă uneori doar la citirea unor pasaje din ziare, ori reviste.
Prin lectură se dezvoltă sensibilitatea elevilor, creativitatea, capacitatea de a înțelege o operă literară în sensurile ei cele mai profunde. Se cultivă dragostea pentru frumos, pentru literatură, pentru artă, pentru natură, dar și pentru lumea virtuală, care ne oferă atât de multe posibilități. Se formează deprinderi de analiză și autoanaliză critică, prin care ei vor recepta atât lucrări ale colegilor, cât și cele din literatura consacrată. În același timp se formează deprinderi de redactare de texte literare și nonliterare, scrise de mână, sau folosind editorul Word, deprinderi de a comunica pe diferite platforme utilizând un limbaj corect, fără prescurtări și se promovează scrierea cu diacritice.
Pentru a reuși într-o lume aflată într-o continuă schimbare, elevii noștri au nevoie de un anumit bagaj de cunoștințe, au nevoie să selecteze și să prelucreze informațiile într-un mod eficient, să integreze cunoștințele lor în sistemul celor deja existente. Operele literare devin în acest sens niște piste gata de explorare. Analizând modelul scriitorilor, elevii voi fi și ei capabili de exprimare, își vor cunoaște treptat propriile capacități și limite. Vor fi determinați să se autocorecteze și să evolueze constant.
Cu intenția de a-i ajuta pe elevi să depășească anumite dificultăți, mi-am propus să organizez activități variate, în funcție de nevoile și ritmul propriu de dezvoltare al fiecăruia. Îmbinând metodele tradiționale cu cele moderne, îmi doresc să stimulez participarea activă, fizică și psihică, individuală și colectivă a elevilor în procesul de învățare.
Publicat de:
Ștefăroi Aurelia Lidia
Profesor limba română, la Școala Gimnazială „Iulian Vesper”, Horodnic de Sus.