Întrucât, la baza profilului de formare al absolventului din învățământul preuniversitar se află principii precum: dezvoltarea holistică, abordarea echilibrată a anumitor domenii de competențe, spiritul de reflecție, depășirea autolimitării, abordarea prospectivă, adică anticiparea viitorului și pregătirea pentru viață, reziliența, promovarea incluziunii, sustenabilitatea și grija față de mediu, cetățenia activă, etica și responsabilitatea, este imperios necesar să identificăm toate strategiile didactice, să uzăm de toate metodele și mijloacele pe care le avem la dispoziție, pentru a reuși să formăm și să dezvoltăm elevilor noștri cât mai multe dintre cele opt competențe cheie prezentate de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, ca repere ale curriculumului național, respectiv: competența de citire, scriere, înțelegere a mesajului; competența în multilingvism; competența matematică, competența în știință și inginerie; competența digitală, inclusiv siguranță pe internet și securitate cibernetică; competența personală, socială și a învăța să înveți; competența civică, juridică și de protejare a mediului; competența antreprenorială; competența de sensibilizare și de exprimare culturală.
Cu privire la câteva dintre competențele obligatoriu a fi formate și dezvoltate în gimnaziu, în cadrul orelor de chimie este destul de dificil să proiectăm, să realizăm și să evaluăm rezultatele unor activități care să aibă pretenția că formează aceste competențe, dar cu siguranță putem contribui la dezvoltarea lor, împreună cu colegii din școală care predau alte discipline. Aceste colaborări se pot realiza fie în timpul unor activități la cercuri, fie pe parcursul orelor de pregătire pentru excelență, fie realizând împreună cu elevii, proiecte trans-disciplinare sau trans-curriculare atât de îndrăgite. Consider că, în special competența în multilingvism este destul de dificil de format prin câteva activități la orele de chimie din clasă, dar la care totuși, se poate contribui ocazional pentru dezvoltare, motivare, exersare, în cazul traducerii unor texte sau clipuri în alte limbi studiate de elevi. De asemenea, pentru formarea competenței digitale, inclusiv siguranță pe internet și securitate cibernetică este necesară o acțiune concertată și de lungă durată, cu implicarea a numeroși factori decizionali, autorități publice, instituții de profil și inclusiv a familiei copiilor. Competența civică și juridică precum și competența antreprenorială ori competența de sensibilizare și de exprimare culturală ridică de asemenea, multiple probleme de abordare la orele de chimie din gimnaziu, dar demersurile care se pot realiza pot contribui la dezvoltarea competențelor elevilor, deși sunt destul de dificil de realizat, cronofage, necesitând multe alte resurse suplimentare, inclusiv de timp și financiare, implicarea altor colegi profesori, sprijinul părinților, aprobări în cazul unor vizite de documentare sau excursii etc. iar raportările și documentele birocratice, de cele mai multe ori descurajează cadrele didactice, care preferă să se axeze pe activitatea de bază, utilizând metodele de învățământ tradiționale, cu unele influențe moderne ori invers.
Orele de chimie la gimnaziu, în clasele a VII-a și a VIII-a, au preponderent rolul de alfabetizare științifică, pun accentul pe centrarea pe formarea și dezvoltarea de competențe ale elevului, ca subiect al activității de predare-învățare-evaluare, fiind structurate conform Programei școlare în vigoare și contribuind la formarea profilului elevului, prin: implicarea în activități de observare, experimentare și aplicare, abordarea holistică a conceptelor care interferează cu alte discipline studiate, dezvoltarea capacității de aplicarea practică a noțiunilor teoretice în viața de zi cu zi, dezvoltarea unor atitudini pozitive față de propria persoană și față de mediul înconjurător, cu respect față de ceilalți și a unor competențe ecologice.
Cu privire la noile tendințe în metodologia didactică, merită reamintite câteva dintre criteriile aplicate în diferite taxonomii. Astfel, clasificarea metodelor în tradiționale și moderne se realizează din punct de vedere istoric, așa cum în funcție de sfera de aplicabilitate, metodele pot fi generale sau particulare, ori după implicarea elevilor în lecție, există metode pasive sau active, iar după funcția didactică, există metodele de predare și comunicare; de fixare și consolidare; de verificare și evaluare, în timp ce analizând modalitatea de prezentare a cunoștințelor, metodele pot fi verbale sau intuitive. Demne de evocat sunt și criteriile (Cucoș Constantin, Pedagogie) f)-i), respectiv: în funcție de modul de administrare a experienței ce urmează a fi însușite (metode algoritmice și euristice), după forma de organizare a muncii (metode individuale, în grupuri, frontale sau combinate), după sorgintea schimbării produse la elevi (metode heterostructurante, autostructurante), ori în funcție de axa de învățare: învățare mecanică, prin receptare (expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv) ori învățare conștientă, prin descoperire, fie descoperire dirijată (conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz) fie descoperirea propriu-zisă (observarea independentă, exercițiul euristic, rezolvarea de probleme, brainstormingul etc,).
Metodele de învățământ, tehnicile și procedeele pe care le avem la dispoziție în ziua de astăzi sunt multiple și diverse, iar utilitatea lor și gradul de utilizare în practica școlară curentă a crescut considerabil, mai ales după perioada de pandemie, în timpul căreia s-a lucrat foarte mult în mediul on line în toate școlile din țară, cu atât mai mult cu cât majoritatea cadrelor didactice a urmat cursuri de formare pentru dobândirea sau dezvoltarea propriilor competențelor digitale și integrarea acestor resurse în demersurile educaționale. Peste o sută și cinzeci de metode de învățământ sunt disponibile (Pânișoară Ion-Ovidiu, Enciclopedia metodelor de învățământ) și foarte multe dintre acestea sunt aplicabile la disciplina chimie, în ciclul gimnazial. Astfel, metodelor tradiționale utilizate la clasă li se adaugă adesea și cele moderne, care utilizează instrumente digitale sau alte materiale decât cele specifice laboratorului de chimie. Expunerea, conversația, explicația, demonstrația, discuția, algoritmizarea, exercițiul, problematizarea, lucrările practice, modelarea, experimentul, cercetarea, studiul, investigația, proiectul, referatul, portofoliul, vizitele de documentare, excursiile sunt completate cu numeroase alte metode, mai noi, mai atractive pentru elevi și care conțin elemente de noutate, implicându-i activ în procesul didactic. Facil de utilizat și fără a fi cronofage, ori a necesita o multitudine de materiale sau resurse, unele dintre metodele moderne pot fi și ele considerate deja tradiționale, fiind cunoscute de către elevi și bine asimilate: ciorchinele, harta conceptuală, posterul, pălăriile gânditoare, acvariul, brainstorming-ul, autoevaluarea sau evaluarea în perechi, lectura după imagini sau lectura explicativă, ceea ce ne încurajează la a studia metodologia didactică și la a introduce și alte metode în orele de chimie din clasă sau din laborator.
Pentru transmiterea cunoștințelor, formarea unor deprinderi sau competențe și chiar pentru realizarea evaluării sunt utilizate instrumente numite mijloace de învățământ, care conțin mesaj didactic, cum sunt: obiecte naturale, obiecte substitutive – machete, mulaje, modele, mijloace simbolice sau tehnice - conținut audio-video de tip filme, clipuri sau care doar facilitează transmiterea mesajului didactic, cuprinzând aparatură, instalații, tehnică de laborator, instrumente, mașini și utilaje, jocuri sau simulatoare didactice.
În laboratorul de chimie al școlii, unde experimentele științifice sunt practic obligatorii pentru un proces eficient de predare-învățare și adesea, chiar la evaluare, utilizarea unor instrumente complementare substanțelor, sticlăriei specifice și aparaturii de laborator, de tipul calculatorului, telefonului, videoproiectorului și a tablei interactive este aplicată cu succes.
Instrumentele digitale pe care le-am descoperit în ultimii ani și cu care am lucrat și în timpul pandemiei, sunt extraordinar de diverse și pot fi utilizate în diferite momente ale lecției. Există numeroase aplicații pentru realizarea de chestionare sau pentru sondaje a opiniei, care pot fi utilizate oricând pe parcursul orei, sunt atractive pentru elevi, iar interpretarea rezultatelor se realizează instantaneu, cum ar fi de exemplu Mentimeter și PollEverywhere. La începutul lecției, pot fi administrate pentru a afla care sunt așteptările elevilor ori care este nivelul actual de cunoștințe despre un anumit subiect, în timpul lecției pentru a testa nivelul de cunoștințe al elevilor (prin adresarea de întrebări cu răspunsuri multiple) și pentru a învăța lucruri noi, iar la finalul orei, aceste instrumente pot fi introduse pentru a obține feedback, prin răspunsuri deschise sau prin acordarea de note, ori chiar pentru realizarea temei pentru acasă, dacă sunt adaptate pentru consolidarea cunoștințelor și extindere ori aprofundare, prin întrebări ale căror răspunsuri necesită documentare suplimentară.
Există o multitudine de platforme educative cunoscute și în România, cu ajutorul cărora am reușit să lucrăm în perioada de izolare pandemică și să păstrăm legătura cu elevii noștri și cu colegii, care constituie un mediu sigur de învățare modernă, pentru profesori, elevi și părinți. Microsoft Teams a fost una dintre primele platforme introduse în Botoșani, alături de Google Meet și Zoom, iar la nivel internațional, la fel de populare sunt Skype, Google Hangouts și 8x8. Pe aceste platforme se pot susține lecții virtuale, în sistem de videoconferință, se pot transmite cerințe de lucru, se pot primi lucrările elevilor și corecta automat, centraliza și interpreta rezultatele, pentru asigurarea feed-back-ului și stabilirii strategiilor ameliorative. De asemenea, se poate comunica și cu părinții elevilor, se pot organiza ședințe ale profesorilor, instruiri, ori activități specifice. Platformele de învățare online de tip Gimkit și Kahoot! ajută profesorii să creeze experiențe memorabile de învățare pentru elevi, prima fiind o platformă game-show, unde elevii concurează prin răspunderea la întrebări prin intermediul dispozitivelor electronice, iar Kahoot este un joc pe calculator sau telefon, care este recunoscut pentru concurența dintre jucători. Asemenea Gimkit-ului, Kahoot se bazează pe crearea de quiz-uri. La finalul quiz-ului este arătat clasamentul dintre jucători, ce depinde de scorurile câștigate prin răspunderea corectă și cât mai rapida a întrebărilor. Socrative este de asemenea un joc bazat pe întrebări și dă posibilitatea profesorului de a previzualiza, de a scrie un review lucrărilor elevilor, pentru a fi în contact cu elevul și a oferi feed-back fiecărui participant.
Aplicațiile pentru gândire creativă și exerciții de imaginație - Padlet și Checkin oferă elevilor posibilitatea de a lucra în echipă și de a aduna idei în timp real, eliminând inhibiția sau frica de a fi judecat, nevoia de a aștepta să ne vină rândul să vorbim, iar Checkin este un instrument care generează întrebări ce pot fi folosite pentru a destinde atmosfera sau pentru a-i ajuta pe elevi să se cunoască mai bine între ei, determinându-i să colaboreze, ulterior.
Ca aplicații pentru organizare sau prezentarea informațiilor există de mulți ani PowerPoint, Prezi, care au devenit deja un lucru obișnuit pentru mulți elevi și există și câteva alternative mai dinamice cu mai multe opțiuni de tip Classroomscreen – o tablă digitală care permite cursuri mai interactive, MindMup care conturează mind maps (hărți mentale pentru stabilirea interconexiunilor și a modului în care sunt relaționate diferite concepte, iar platforma Textfixer poate fi utilizată (și) pentru a genera liste aleatorii – utile de exemplu când vrem să împărțim elevii pe echipe.
În etapa de evaluare a cunoștințelor și pentru recapitulări se poate introduce Kahoot! - un instrument de testare a cunoștințelor elevilor, în timp real, dar și Educaplay, Quizizz sau LearningApps, ce pot fi utilizate atât în timpul orelor de curs, cât și în afara lor, ca temă pentru acasă, deoarece pot fi accesate, oricând, printr-un link oferit de profesor. Quizlet permite crearea de flashcards, niște cartonașe utile pentru procesul de învățare și luarea de notițe, ori ca autoevaluare și pentru conștientizarea nevoii de aprofundare.
Așteptările și nevoile elevilor noștri de astăzi sunt mult diferite față de cele ale elevilor din generațiile anterioare, iar acest fapt obligă societatea în ansamblu și pe profesori mai cu seamă, la proiectarea și realizarea unor activități mai atractive și mai diverse față de cele din anii trecuți, în vederea obținerii rezultatelor dorite, formării și dezvoltării competențelor și pentru definirea profilului de formare al absolventului.
În studii și cărți de specialitate se face referire la cercetători care au explorat lumea digitală și oamenii care utilizează tehnologia (Pânișoară Ion-Ovidiu, Ghidul profesorului), ca de exemplu Mark Prensky (2001) numește copiii i-kids, adică nativi digitali, în timp ce adulții pot face parte din imigranții digitali, care reușesc să se adapteze, ori extratereștrii digitali, care nu pot deprinde niciodată acest limbaj. De asemenea, copiii zilelor noastre au fost denumiți de specialiști precum Bugeja (2009) ”copii elastici” tocmai pentru că au mereu tendința de a încerca noul, de a depăși mai ușor limitele, de a experimenta totul, de a trece dincolo de barierele impuse de adulți, fie ei părinți sau profesori și mai ales în situația în care nu sunt supravegheați îndeaproape și susținuți pe calea educației în mod ferm și continuu.
Chimia este o știință experimentală, iar laboratorul este locul în care știința se întâlnește adesea cu magia, pentru a satisface nevoile și curiozitățile micilor exploratori și cercetători. Din acest motiv, transformăm laboratorul clasic într-un spațiu de învățare adaptat generațiilor actuale, în care tehnologia să conlucreze cu chimia, pentru a reuși să formăm absolvenți ai căror profil corespunde exigențelor naționale și europene.
Bibliografie:
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, art. 91.
Programa școlară pentru disciplina chimie, clasele a VII-a și a VIII-a, Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3393/28.02.2017.
Cucoș C., (2014) Pedagogie, ediția a III-a revizuită și adăugită, ed. Polirom, pag. 342.
Pânișoară I. O., (2022) Enciclopedia metodelor de învățământ, ed. Polirom.
Pânișoară I. O., (2017) Ghidul profesorului, ed. Polirom, pag. 43-63.
Ceobanu C., Cucoș C., Istrate O., Pânișoară I.O., (2022) Educația digitală, ed. a II-a revăzută și adăugită, ed. Polirom.
Publicat de:
Macovei Ada Alexandrina
Profesor Dr. (chimie), la Școala Gimnazială Nr. 11, Botoșani.