Matematica mereu o provocare

În primii ani din viața de școlar, în clasele primare, se pune temelia viitorului. Clasele primare îndeplinesc un rol decisiv în asigurarea cunoștințelor de bază, fiind fundamentul achizițiilor următoare, asigurând reușita tuturor elevilor în parcursul lor educațional din gimnaziu, liceu, pentru continua formare și dezvoltare.

Rolul școlii românești de transmitere a bunurilor culturale și sufletești moștenite, de a crea valori noi, trebuie susținut de noi toți prin implicare vie, astfel încât școala românească să renască din propria-i cenușă, să devină cu adevărat o pepinieră a unui viitor mai bun.

În ultimii ani se disting roadele unui învățământ desfășurat într-o atmosferă de libertate spirituală, favorabilă dezvoltării gândirii și creativității, descătușat de dogmatismul autoritar al trecutului. Doar continuând acest drum, școala româneasca va putea asigura oameni valoroși, atât de necesari societății noastre in continuă dezvoltare. Indiferent de domeniul în care își va desfășura activitatea viitoare, omul trebuie să aibă o bază solidă de cunoștințe matematice, algoritmi, scheme, gândire logică - matematică, care să-i permită o înțelegere adecvată a valorilor științifice si tehnologice, a limbajului tehnic, o mai buna orientare și adaptare într-un viitor puternic „informatizat”.

Încă din antichitate se cunoaște aportul matematicii în formarea personalității, ea reprezintă cea mai înaltă formă a gândirii omenești, expresie a maturității depline a gândirii, după cum sugestiv se pronunța Platon. Este recunoscuta și promovata în învățământul românesc ca un crez al scolii, cheia ce deschide perceperea lumii în care trăim, o gimnastica a minții dar și un mod plăcut de a te destinde, prin diversele ei aplicații.

„Matematica e ca urcușul pe munte. Efortul este răsplătit de priveliști minunate. Ca și pe munte, ascensiunile în matematică sunt frumoase, dacă nu ești obsedat doar de locul unde vrei să ajungi și dacă ești în stare să savurezi tot ceea ce întâlnești pe parcurs ..”(Solomon Marcus)

Matematica este cea mai educativă dintre materiile școlare pentru că atinge în gradul cel mai înalt, părți ale intelectului omenesc, precum și pe cele ale sufletului, afirma Gheorghe Țițeica.

Desigur că matematica a devenit o necesitate stringentă iar însușirea ei trebuie tratată cu toată seriozitatea și atenția cuvenita încă din primele clase primare. Pe lângă formarea capacitaților si deprinderilor de calcul, rezolvarea de probleme, obiectivul fundamental al matematicii este dezvoltarea gândirii logice, o gândire organizată, independentă și creatoare, care să găsească cel mai scurt și eficient traseu de la problemă la soluție atât in scoală cât și în viața de zi cu zi.

Se întâmplă un miracol atunci când un copil descoperă taina rezolvării unei probleme, a unui exercițiu și poare aplica ceea ce a înțeles. Drumul spre acest „miracol ”este partea cea mai dificilă a învățării matematicii dar foarte frumoasă. Astfel că dascălului îi revine nobila misiune de a însămânța copacul cunoașterii, de a veghea la creșterea și rodirea lui. Doar așa elevul nu doar va înțelege ci va fi atras și fermecat de matematică. Modalitatea în care este transmisă, predată spre aplicație și creație îndeplinește obiectivele sociale:

1. Să transmită societății valorile culturii universale și românești dezvoltând cat mai mult potențial matematic pentru fiecare individ;
2. Să formeze specialiști care:

• Să asigure viitorul învățământului matematic;
• Să aducă progresul în cercetarea fundamentală și aplicată;
• Sa dezvolte aplicațiile în colaborare cu specialiștii altor discipline;

În accepția învățământului modern, disciplina matematică se remodelează prin conținuturi și abordări, urmare a cercetărilor cumulate de tratarea ei ca știință si aplicarea ei într-o manieră moderna.

Un studiu reușit, în limitele acelor vremi, privind rolul matematicii în studiul fenomenelor sociale avem încă de la temerarul Spiru Haret, iar preocupările sale sunt preluate și continuate de alți cercetători români precum Onicescu și Mihoc, care au deschis noi orizonturi în calculul probabilităților, cu aplicații largi pe întreg mapamondul. Contribuții importante în logica matematică și în teoria mecanismelor autonome, aduce și academicianul Grigore Moisil. Iosifescu și Tăutu, tineri matematicieni au pus mai târziu bazele de plecare în studiul de la modelele biologice la cele sociale. În acest mod matematicienii romani contribuie la progresul general al omenirii, fiind parte activa a cuceririlor științifice universale iar școala românească trebuie să se asigure că poate genera astfel de noi personalități.

Prin munca mea doresc să-mi aduc și eu modesta contribuție împărtășind și altora din experiența anilor petrecuți la catedră. Iubind copiii, ne exprimăm în relațiile cu ei nu numai respectul pentru om, speranțele de părinți, ci mai ales îndatoririle de dascăli, ce trebuie să îndrume, fără să anihileze personalitatea fiecăruia, evoluția fizică, starea de sănătate, comportamentul și capacitatea intelectuală pentru o bună integrare în societate.

Astfel am considerat deosebit de importantă cunoașterea particularităților psihopedagogie ale elevilor, dat fiind faptul ca finalitățile urmărite prin studiul matematicii, aplicarea de metode si procedee, conținuturile, diferitele activități de predare – învățare acționează asupra elevului filtrate prin prisma propriei percepții, a atitudinii sale față de acestea, a personalității lui. Pornind de la această premisă – fiecare individ este unic – am evitat uniformizarea în activitatea de la clasă, adoptând strategii diferențiate, personalizate care să răspundă nevoilor fiecăruia, am încercat să creez situații favorabile pentru învățarea individuală.

Pentru atingerea oricărui scop trebuie acționat metodic. Am acord atenția cuvenită propriei perfecționări metodico – pedagogice de specialitate, întocmirii planificărilor, a pregătirii lecțiilor și a diferitelor activități de învățare, am îmbogățit si perfecționat mijloacele de învățământ atât de necesare la această categorie de vârstă (școlarul mic), în vederea găsirii unor variante mobilizatoare pentru elev, care să determine flexibilitatea și să dezvolte procesele intelectuale, afective și volitive.

În noua orientare a învățământului „a învăța” înseamnă „a ști”, „a deveni”, deci matematica se învață pentru a folosi, pentru a face aplicând practic cele învățate. Dascălul are misiunea de a educa elevul pentru o participare cât mai activă la propria-i formare. Alături de celelalte discipline, matematica contribuie nemijlocit la dezvoltarea gândirii creatoare și independentă. Matematica oferă nenumărate posibilități de realizare a unor activități de învățare, prin care să cultive investigația, originalitatea, creativitatea.

De modalitatea de formare a capacităților și deprinderilor matematice din ciclul primar, depinde întregul parcurs școlar, ele sunt atât de puternice încât rezistă întreaga viață.