Turul galeriei și citirea demonstrativă

În zilele noastre, profesorii pot alege dintr-o varietate de metode noi în activitățile lor de predare. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm nici de metodele tradiționale bine stabilite. Este important ca un profesor să aibă în vedere combinarea metodelor moderne cu cele tradiționale. În continuare, aș prezenta metoda „turul galeriei”, combinată cu lectura demonstrativă tradițională

Turul Galeriei este o metodă interactivă, care poate fi utilizată cu succes la orice categorie de vârstă, la diferite discipline, în diferite momente ale lecției. Are multiple valențe educative: dezvoltă nivelul cognitiv, psihosocial, ajută la formarea abilităților de comunicare liberă și argumentativă, la consolidarea achizițiilor realizate, dar și la consolidarea încrederii în forțele proprii. Pe cât este de simplă această tehnică de învățare, pe atât este de eficientă. Elevii sunt activi și silitori, caută, găsesc și realizează în grupe sau în perechi sarcini de lucru, iar rezultatele finale sunt afișate pe pereții clasei. După cum spune și denumirea metodei, aceste rezultate (foi, afișe, etc.) sunt expuse ca într-o galerie, iar restul grupelor („vizitatorii”) vin să vizioneze lucrările. Fiecare grupă va avea un „ghid”, care va face completările și prezentarea produsului realizat de propria echipă. Această metodă, este folosită în special când elevii lucrează în grupe. De obicei aceste grupe sunt formate din 4-5 membri, care primesc o sarcină de lucru, pe care trebuie să o rezolve împreună. În grupuri sub-cerințele se pot împărți la decizia elevilor ori la îndemnul profesorului, pe baza nivelului de pregătire al acestora. Astfel, copii care încă au probleme de scriere, pot contribui la rezolvarea sarcinii, cu idei și sfaturi sau prin desenarea și colorarea rezultatului final.

Pentru a ajuta elevii să se familiarizeze cu un text, putem apela la citirea demonstrativă, care este una dintre metodele tradiționale. Totuși, în zilele noastre, necesitatea acestei metode este destul de controversată. Modul în care ne apropiem de un text este determinat în primul rând de tipul de text. De exemplu, în cazul unui text informativ, cum ar fi un pliant, nu are sens să facem o lectură demonstrativă sau chiar lectura cu voce tare de către elevi. Astfel de texte solicită într-adevăr o lectură silențioasă. În cazul textelor explicative sau de furnizare a cunoștințelor, dificultatea textului și dezvoltarea abilităților de citire ale elevilor pot fi și ele determinante. În cazul textelor care oferă experiențe, este importantă citirea demonstrativă, într-un mod captivant și inspirat, care poate oferi ghidaj și modele. Prezentarea artistică a textelor care oferă experiențe (utilizând înregistrări video sau audio) poate avea, de asemenea, loc în cadrul lecției, dar nu în locul citirii demonstrative, ci după analiza textului.

Am utilizat aceste metode la ora de limba maghiară maternă, clasa a II-III-a. Fiind o clasă cu predare simultană, am considerat că este o tehnică optimă, pentru că diferențele de pregătire și de percepere, respectiv particularitățile de vârsta a elevilor, nu a fost un impediment. Deci, toți elevii au putut participa activ la rezolvarea sarcinii de lucru. După captarea atenției am anunțat titlul lecției, și anume basmul popular „A tulipánná változott királyfi” (Prințul transformat în lalea). Am citit basmul pentru elevii. După această etapă, am împărțit clasa în trei grupe. Fiecare grupă a primit o mică parte din text, toate aceste conținând câte o probă, pe care prințesa din basm, i-a dat-o prințului. Sarcina de lucru a fost, ca fiecare dintre echipe să realizeze pe o coală mare de hârtie o imagine ilustrativă (conform probei scrise pe textul primit), să îi dea un titlu și să formuleze 3 propoziții despre conținutul desenului. Le-am sugerat, ca munca în echipă să fie împărțită conform abilităților pe care le dețin membrii. Elevii au procedat conform indicațiilor mele: cei care au un scris caligrafic, estetic, s-au ocupat de scrierea propozițiilor, cei care desenează frumos, au primit subsarcina să ilustreze textul, iar cei care au abilități formate în analiză și sinteză, să formuleze titlul lucrării, bineînțeles, după o dezbatere în grup. Elevii s-au încadrat în timpul de lucru acordat, iar la finalul sarcinii, au desemnat câte un ghid, care a prezentat în fața clasei rezultatul, explicând vizitatorilor exponatul. Astfel, fiecare produs a fost expus (lipit pe tablă), vizualizat și evaluat de vizitatori, și completat (unde a fost cazul) de ghid, conform indicațiilor primite de vizitatori. La finalul Turului Galeriei, toate echipele au comparat, analizat, apreciat și autoevaluat propriul produs. Au tras concluzii, pe care mi le-au spus, iar în baza acestora, am lămurit situațiile greșit înțelese.

Turul Galeriei contribuie la dezvoltarea spiritului de echipă, la ascultarea activă, la gândirea critică, la analiză și sinteză, ajutând la respectarea timpului de lucru acordat, la împărțirea sarcinii în sub-cerințe, la evaluare și autoevaluare (fiecare elevi cunoscându-și limitele dar și punctele tari), la formarea toleranței și empatiei, dar și în acordarea ajutorului coechipierilor. Citirea demonstrativă dezvoltă imaginația, creativitatea, gândirea logică, motivează elevii, îi stimulează, devenind activi și cooperativi.

În concluzie pot afirma că orice metodă tradițională poate fi combinată cu metode moderne. Atât împreună, cât și separat, acestea pot fi eficiente. Prin corelarea diferitelor metode, se pot obține diverse efecte pozitive. Dezvoltă elevii pe toate planurile, aceștia își îmbogățesc cunoștințele, socializează, se adaptează, se conformează cerințelor, rămân atenți, activi și motivați, iar demersul actului didactic este diversificat.

 

Bibliografie:

Dr. Spencer Kagan, Miguel Kagan (2009): Kagan Koopreratív tanulás, Editura Ökonet;
Kocsis Annamária, Kerekes Izabella, Füleki Katalin, Vollancs Szidónia (2013): Magyar anyanyelvi kommunikáció, II. osztály, Kreatív könyvkiadó.