Dezvoltarea creativității în ciclul primar prin intermediul compunerilor

Creativitatea este o floare atât de delicată, încât elogiul o face să înflorească, în timp ce descurajarea o înăbușă adesea chiar înainte ca ea să se poată transforma în floare (T. Carlyl)

Etimologic, termenul de creativitate derivă din latinescul „creare” care înseamnă a naște, a făuri. Acest termen a fost introdus în limbajul științific de G. W. Allport în 1937. Fenomenul creativității este de maximă actualitate și interes în educația contemporană, focusată pe potențialul de expresie a personalității fiecărui individ.

Alexandru Roșca consideră creativitatea ca „ansamblu unitar al factorilor subiectivi și obiectivi care duc la realizarea de către indivizi a unui produs original și de valoare”. (Creativitate generală și specifică, 1981.p.17).

Creativitatea și educarea ei reprezintă în zilele noastre o mare și interesantă provocare pentru toate domeniile de activitate. Prioritatea învățământului românesc este „construirea” omului de tip nou, cu stil eficient, a omului cu calități sedimentare și simț al datoriei; punerea în valoare a „aurului cenușiu”; dezvoltarea la maximum a potențialului individual de la cele mai fragede vârste.

Parcurgerea proceselor de învățare și formare prin exersarea spiritului creativ este pentru școala contemporană un adevărat postulat. Este acceptată în unanimitate ideea că educația viitorului va fi una de tip creativ-cognitiv, iar învățarea va fi de tip interactiv-creativ. În spiritul acestei idei sunt preocupările tot mai sistematice în vederea studierii fenomenului creativității în școală.

Alexandru Roșca arăta că „în funcție de felul în care este organizat și orientat procesul de învățământ poate duce la dezvoltarea unei gândiri creatoare, după cum poate duce și la formarea unei gândiri șablon”.

Compunerile școlare au un rol evident în cultivarea capacităților de exprimare a elevilor contribuind la formarea lor intelectuală, morală și estetică. Scopul compozițiilor este identic cu scopul general al școlii. Operațiile implicate în exercițiile de compoziții se constituie că un proces instructiv - educativ, al cărui câmp de desfășurare nu se limitează numai la studierea limbii și literaturii române, ci îmbrățișează aproape toate disciplinele de învățământ.

Compunerile reprezintă un cumul de activități intelectuale care implică sinteza cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor dobândite de elevi la limba și literatura română, la alte obiecte de învățământ, cât și în afara școlii.

Compunerea școlară este o activitate migăloasă, meticuloasă și pretențioasă, ce presupune o atenție sporită și un efort intelectual destul de mare din partea elevului. Ea reflectă nivelul general de pregătire al elevului și modul în care acesta stăpânește limba română la un moment dat în evoluția sa școlară. Cuvintele înseamnă pentru fiecare dintre noi o comoară inestimabilă cu care „îmbrăcăm” estetic conținutul comunicării. Dar ne întrebăm cum să-i determinăm pe cei mici să-și însușească această „tehnică” de a se exprima cât mai bine în scris?

Dar până ca elevii să ajungă la un asemenea nivel, este nevoie din partea dascălului de o muncă asiduă, mai ales pe parcursul orelor de limba și literatura română, valorificând orice prilej pentru dezvoltarea imaginației și a creativității acestora. O primă formă de creație o constituie redarea într-o exprimare originală a conținutului unui text citit sau auzit, folosind imagini artistice noi. Activitatea pe text (analiza) trebuie îndreptată pentru a solicita gândirea elevului, imaginația.

Rod al unor activități independente și de creație ale elevilor, rezultat al unui efort intelectual propriu, compunerea contribuie la formarea capacităților și deprinderilor de exprimare fluentă, corectă și estetică .

Creativitatea elevilor din ciclul primar este o premisă esențială și necesară pentru activitatea de creație autentică a omului matur, care reprezintă momentul final al unui lung proces de valorificare a resurselor existente și consolidate pe parcursul formării individului, în care școala are un rol hotărâtor.

 

Bibliografie:
Roșca, A., Creativitatea generală și specifică,1981,. Ed. Academiei, București;
Molan, V., Peneş,1983 M., Metodica desfășurării orelor de compunere- expunere la ciclul primar, EDP, București;
Popescu, Mihăiești, A., 1997 Formarea și dezvoltarea creativității verbale la elevi, Învățământul primar;
Roșca, A., Creativitatea, 1972 Ed. Enciclopedică Română, București;
Șchiopu, U., 2009, Psihologia copilului, Editura România Press, București;
Șchiopu, U., Verza, E., 1981, Psihologia vârstelor, EDP, București;
www.asociatia-profesorilor.ro/dezvoltarea-creativitatii-elevilor-din-ciclul-primar-prin-compunerea-scolara.html