Omul, aflat în vârful lanțului trofic s-a dezvoltat și a beneficiat de dărnicia și bogăția naturii încă de la apariția sa. A învățat să îmblânzească sălbăticiuni, să cultive trenuri, să construiască case, sate, orașe, apoi uzine, mașini, metropole, lărgindu-și sfera de influență tot mai mult din necesitate dar și din dorința de a acumula profit. Toate aceste activități au dus în timp la degradarea tot mai accelerată a naturii. Plantele și animalele au tot mai mult de suferit în urma acțiunilor desfășurate de om. Defrișările masive de păduri care au făcut loc unor orașe, sau unor terenuri agricole, sau au devenit mobilier, material de construcție, dosar cu șină sau altceva, au condus la restrângerea arealului de viață a animalelor, multe dintre ele au dispărut, altele se află în pragul extincției, însă au condus și la cangrenarea plămânului Terrei. Noxele, marilor industrii, praful, gazele cu efect de seră au otrăvit aerul pe care cu toții îl respirăm: plante, animale, oameni.
Apele reprezintă sângele care dă viață naturii cu venele sale firave și reci la izvoare care se încarcă cu otrava nepăsării umane pe măsura înaintării spre vărsare. Deversarea în râuri a substanțelor toxice provenite din industrie, din utilizarea necontrolată a pesticidelor în agricultură, de la apele reziduale ale orașelor, îmbinate cu nepăsarea fiecăruia și a tuturor.
Proiectului educațional multidisciplinar Medii de viață, a avut ca obiectiv principal necesitatea formării unui comportament civilizat fată de natură, de protejare și ocrotire a naturii. De asemenea prin activitățile desfășurate s-a urmărit stimularea curiozității științifice, a interesului și a motivației în studierea lumii vii, formarea și dezvoltarea unor competențe cheie ca dezvoltarea capacităților de analizare, explorare și investigare a lumii vii, a fenomenelor naturale, a relațiilor de interdependență ce se stabilesc între plante-animale și mediul de viață în care acestea se dezvoltă, influența activităților umane asupra mediilor de viață.
Dincolo de informațiile primite de elevi prin intermediul manualelor școlare, la orele de științe ale naturii, geografie, educație civică, am propus activități ca: vizionarea unor emisiuni științifice, consultarea unor dicționare, enciclopedii, reviste, pliante în mod independent, sesiuni de schimb de informații și idei între copii.
Elevii au avut ocazia să experimenteze munca în echipă prin cooperare și colaborare atât în ceea ce privește etapa de cercetare a proiectului (strângerea și verificarea materialelor relevante cu conținut științific, colecționarea imaginilor, alegerea experimentelor) cât și în ceea ce privește modalitatea de expunere și prezentare a materialelor finale și a concluziilor, împărțindu-și roluri, respectând opinii, organizând dezbateri.
În ceea ce privește desfășurarea activităților cu caracter practic desfășurate de elevi, amintim activitățile de observare și ecologizare a unor zone poluate din preajma Ampoiului, îngrijirea și amenajarea colțului viu al clasei, realizarea unor experimente care să evidențieze rolul vital al apei, aerului, a solului, realizarea de compuneri și desene care să evidențieze contribuția fiecăruia dintre noi la păstrarea unui mediu înconjurător mai curat, mai sănătos.
Această metodă de învățare este fundamentată pe principiul învățării prin acțiune practică, cu finalitate reală ceea ce îi conferă și motivația necesară. Ea presupune o organizare a procesului de învățare prin care pot fi satisfăcute cerințele unei educații pragmatice, în spiritul acțiunii și independenței în gândire. Elevii vor învăța să acționeze după ce au gândit cum, în prealabil și apoi să ajungă la o concluzie. Cu atât mai mult dacă această organizare are loc în cadrul unui grup, echipă de lucru, beneficiile învățării prin proiect sporesc prin confruntarea ideilor, alegerea celor mai bune variante de lucru, împărțirea sarcinilor de lucru în funcție de abilitățile și disponibilitatea celor implicați.
Cred că prin desfășurarea unor activități și proiecte de acest gen contribuim nu doar la conștientizarea fenomenului de poluare ci și la analizarea individuală a fiecărui comportament, a fiecărui elev, a aspectelor pozitive și negative manifestate în diverse situații și îndreptarea comportamentelor indezirabile sau a celor de nepăsare acolo unde ele există. Am convingerea că generația de mâine va găsi atât soluții de dezvoltare economică cât și de prezervare a mediului înconjurător.
Elevii claselor a IV-a din școala noastră, au avut prilejul de a demonstra prin produsele realizate și prezentate dragostea pentru natură, necesitatea protejării mediului înconjurător, dorința lor de a crește și de a se dezvolta într-un mediu mai curat și sănătos.
- Publicat de:
Vlădău Alexandrina Maria
Profesor învățământ primar, la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, Alba Iulia.