Rolul motivației în activitatea de învățare, la vârsta școlară mică

1. Delimitarea problemei de cercetat

Motivația constituie o problemă individuală, dar aceasta este și rezultatul unor contexte de învățare. Adeseori, învățătorii consideră lipsa motivației ca fiind principala problemă cu care se confruntă în managementul clasei. Elevii, la rândul lor, se întreabă de ce sunt nevoiți să învețe anumite materii sau se plâng că orele sunt plictisitoare. Stimularea motivației învățării devine o problemă care se impune într-un mod absolut necesar, nu numai pentru profesorii debutanți, ci și pentru cei cu experiență.

Tema aleasă pentru această cercetare este cuprinsă în sfera dezvoltării multilaterale a personalității micului școlar. Am pornit de la ideea că eficiența școlară nu se măsoară numai prin nivelul cunoștințelor, ci și prin formarea unor capacități adaptative la cerințele sociale prezente și mai ales ale viitorului. Am ales ca obiect al lucrării una dintre trăsăturile definitorii pentru sinteza personalității, considerate ca fiind fondul psihic unitar, integrat și dinamic, necesar oricărui om. Nevoia de a înțelege motivațiile implicate în procesul dezvoltării elevilor devine un obiect la ordinea zilei pe măsură ce progresul societății moderne depinde în mod crescând și hotărâtor de convergența acțiunilor educaționale întreprinse de toți factorii social-politici. Demersurile pentru realizarea unui învățământ eficient sunt deci în strânsă legătură cu crearea unor condiții și a unor situații stimulatoare pentru munca de zi cu zi a școlarilor.

2. Scopul cercetării

Luând în considerare aspectele prezentate în capitolele teoretice, mi-am propus ca în acest capitol, printr-o cercetare pedagogică structurată pe etape, să arăt cât de importantă este stimularea motivației elevilor pentru activitatea de învățare.

3. Ipoteza cercetării

Ipoteza care stă la baza acestei cercetări științifice este presupunerea că utilizarea în cadrul activităților de învățare desfășurate la clasă, a unor strategii ce includ metode interactive, vor determina îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor și creșterea gradului de implicare în aceste activități.

4. Obiectivele cercetării

Două obiective finale foarte importante pentru elevi, prin strategiile menționate, din perspectiva evoluției sub aspect motivațional sunt:

• îmbunătățirea performanțelor școlare;
• creșterea gradului de implicare a elevilor în învățare.

Pentru obținerea succesului, este necesară formarea unui stil de predare-învățare care să stimuleze și să motiveze elevii, centrat pe:

• argumentarea utilității;
• stimularea abilităților și a competențelor existente;
• utilizarea unor metode activizante care să influențeze motivația în învățare;
• utilizarea unui sistem de evaluare corespunzător.

5. Variabile experimentale

Variabilele ce se impun în cazul actualei cercetări sunt de două tipuri:

• Variabile independente – utilizarea unor strategii având ca scop principal stimularea motivației învățării;
• Variabile dependente – implicarea activă a elevilor în activitățile de învățare și performanțele școlare ale elevilor din grupul experimental sub influența tehnicilor motivaționale utilizate.

6. Metodologia cercetării

6.1. Metodele de cercetare

Pe parcursul intervenției formative am folosit metoda experimentului, pe eșantioane perechi, iar pentru prelucrarea și interpretarea datelor am utilizat metode de prelucrare statistică.

• Observația – în cadrul prezentei cercetări, observația este una sistematică, presupunând existența unui plan de acțiune ce urmărește impactul motivației asupra procesului de învățământ.
• Chestionarul – întrebările adresate elevilor au scopul de a aduna informații cu privire la nivelul motivațional la care se află aceștia, atât înaintea utilizării strategiilor motivaționale cât și după utilizarea lor.
• Experimentul – experimentul propus urmărește eficiența unor variabile independente asupra unor variabile dependente.

6.2. Locul și perioada de desfășurare a cercetării

Pentru această cercetare pedagogică locul desfășurării l-a constituit Școala Generală ,,Avram Iancu’’ din Baia Mare iar perioada de desfășurare a experimentului l-a reprezentat cel de-al doilea semestru al anului școlar 2020-2021.

6.3. Eșantionul de subiecți

Pentru realizarea experimentului propus, am ales utilizarea eșantioanelor tip clasă, considerându-le eșantioane pre-existente cercetării, constituite pe criteriul vârstei.

Clasa a II-a A, cu un efectiv de 26 de elevi, dintre care 14 fete și 12 băieți (Graficul 1) a reprezentat grupul experimental, în timp ce clasa a II-a B, însumând 28 de elevi, dintre care 10 fete și 18 băieți (Graficul 2) a constituit grupul de control. Toții elevii implicați în experiment au vârsta cuprinsă între 8-9 ani și provin din mediul urban. Majoritatea elevilor provin din familii cu venituri financiare bune și foarte bune, iar părinții acestora sunt persoane cu studii medii și superioare, ceea ce creează condiții satisfăcătoare în ce privește dezvoltarea armonioasă a elevului.

7. Etapele experimentului pedagogic

7.1. Etapa constatativă (pre-test)

Cu scopul de a testa nivelul inițial din clasele implicate în etapa de cercetare, privind motivația acestora și dorința de implicare în activitatea de învățare, am utilizat un chestionar. Chestionarul cuprinde nouă itemi cu răspunsuri închise, întrebările vizând atât evidențierea atitudinii copiilor față de activitățile întreprinse în cadrul școlii cât și dorința lor de implicare în aceste activități.

Din faptul că majoritatea elevilor și-au exprimat dorința de a învăța lucruri noi mergând la școală, deducem faptul că motivația intrinsecă este predominantă. Astfel, pentru 23 din 54 de subiecți, prezența lor în instituția școlară este considerată ca un prilej pentru a afla lucruri noi și cât mai interesante, ceea ce prezintă un motiv foarte bine întemeiat pentru a merge în fiecare zi la școală.

Un puternic rol în motivația pentru învățarea școlară îl joacă dorința copilului de a avea succes, aspirația de a primi calificative foarte bune, dorința de a câștiga admirația colegilor ori de a răspunde așteptărilor adulților, după cum putem observa și în urma acestui item, unde identificăm faptul că în rândul elevilor predomină motivația extrinsecă. Astfel, calificativele reprezintă pentru majoritatea elevilor un interes foarte mare ce contribuie la menținerea stării de motivare. Pe de altă parte, un rezultat îmbucurător este acela că motivația intrinsecă este prezentă într-un număr destul de mare per total; 12 elevi din totalul subiecților spunând că învață pentru a cunoaște cât mai multe.

Indiferent de motivația elevilor, majoritatea acestora sunt sârguincioși și își fac temele pregătindu-se pentru următoarea zi, astfel că majoritatea elevilor (44 de elevi din 54) nu consideră că ar avea motive pentru a nu se pregăti pentru școală. Există și excepții, însă motivele pentru care nu se pregătesc pentru următoarea zi este oarecum o justificare. Pentru soluționarea acestei probleme este nevoie de implicarea părinților în activitatea de învățare, care trebuie să- susțină constant și să-i ajute să își organizeze un program de muncă și odihnă.

Interesul elevilor este de a primii cât mai multe aprecieri sub formă de calificative dar și laude sau cadouri. Obținerea calificativelor bune, pentru mulți dintre elevi, reprezintă un puternic impuls motivațional în activitatea de învățare.

Acest item reflectă motivația intrinsecă a elevilor, ceea ce vine din interiorul lor, făcând din plăcere aceste activități care nu presupun un efort foarte mare pentru ei, având la bază curiozitatea epistemică. Aceste activități antrenează sentimente de satisfacție și duce la o asimilare trainică și de durată a cunoștințelor. În cadrul acestui item se pun în valoare preferințele elevilor cu privire la cele două materii de bază implicate în experiment. Majoritatea elevilor (15 elevi din eșantionul experimental și 18 elevi din eșantionul de control) au răspuns pozitiv. Atât în primul grup, cât și în cel de-al doilea, nouă elevi au relevat faptul că activitățile le sunt pe plac doar în anumite circumstanțe. Răspunsuri negative s-au înregistrat în cazul a doi elevi din grupul experimental, respectiv al unui elev din cel de control.

O sursă remarcabilă pentru motivația elevilor este deținută de modul în care sunt susținute lecțiile, modul profesorului de a preda lecția respectivă. Un mijloc de învățare foarte apreciat de elevi este excursia, datorită faptului că le stârnește profund interesul și facilitează mult acumularea de noi cunoștințe. Calculatorul și video-proiectorul a devenit un element indispensabil, fără de care orele nu mai sunt la fel de interesante, prezentând o noutate pentru aceștia.

În concretizarea acestei etape pre-experimentale, pe lângă chestionarul aplicat, am analizat și calificativele obținute de către școlari până la momentul începerii acestei cercetări. Am ales cele două materii de bază, Limba și Literatura Română și Matematică. Astfel, în urma studiului efectuat asupra cataloagelor celor două clase, am obținut următoarea ierarhizare:

Clasa experimentală a II-a A

Efectivul clasei: 26 de elevi; Disciplina: Limba și Literatura Română

Calificativ	Numărul de elevi	Procent
FB ( foarte bine )	13	50%
B ( bine )	8	30,76%
S ( suficient )	3	11,53%
I ( insuficient )	2	7,69%

Tabel 12. Calificativele elevilor din grupa experimentală la disciplina Limba și Literatura Română

50% au obținut calificativul foarte bine iar motivația lor este una puternică. Rezultă astfel, că la această clasă sunt elevi atenți, silitori, perseverenți. În proporție de 30,76% avem elevi cu o motivație mai scăzută; avem elevi și mai nemotivați care nu manifestă același interes pentru activitatea de învățare.

Disciplina: Matematică

Calificativ	Numărul de elevi	Procent
FB ( foarte bine )	8	30,76%
B ( bine )	12	46,15%
S ( suficient )	4	15,38%
I ( insuficient )	2	7,69%

Tabel 13. Calificativele elevilor din clasa experimentală la disciplina Matematică

În ceea ce privește disciplina Matematică, observăm că proporția cea mai mare este de 46,15% la calificativul Bine, ceea ce rezultă că elevii nu sunt la fel de motivați la această materie. În această situație putem vorbi despre lipa motivației intrinseci la unii dintre elevi. Cu roate acestea, întâlnim și elevi care un grad de motivație ridicat pentru această materie, întrucât 8 elevi din 26 au calificativul Foarte bine. Din păcate, 15,38% și 7,69% din totalul clasei au obținut calificative mai puțin bune.

Clasa de control a II-a B

Efectivul de elevi – 28 de elevi; Disciplina – Limba și Literatura Română

Calificativ	Numărul de elevi	Procent
FB ( foarte bine )	15	53,57%
B ( bine )	11	39,28%
S ( suficient )	1	3,57%
I ( insuficient )	1	3,57%

Tabel 14. Calificativele elevilor din clasa de control la disciplina Limba și Literatura Română

Putem observa o varietate în gradul motivațional al elevilor, calificativul dominant fiind Foarte bine în proporție de 53,57% ceea ce reprezintă că aceștia dezvoltă o motivație puternică față de această materie. În proporție de 39,28% întâlnim elevi cu calificativul Bine, iar în proporții egale de 3,57% pentru calificativele Suficient și Insuficient, ceea ce rezultă că gradul motivațional în rândul acestor elevi este unul mai scăzut.

Disciplina – Matematică

Calificativ	Numărul de elevi	Procent
FB ( foarte bine )	16	57,14%
B ( bine )	9	32,14%
S ( suficient )	2	7,14%
I ( insuficient )	1	3,57%

Tabel 15. Calificativele elevilor din clasa de control la disciplina Matematică

Putem observa că mai mult de jumătate dintre ei au o motivație ridicată, astfel încât 57,14% au obținut calificativul Foarte bine. Întâlnim desigur și elevi care au nevoie de un impuls pentru a ajunge la un grad de motivație mai mare, aceștia din urmă obținând calificativul Bine. Iar în proporție de 7,14% și 3,57% sunt elevii cu calificativele Suficient și Insuficient, ceea ce rezultă că în cazul acestora mai trebuie lucrat la capitolul motivație.

7.2. Etapa formativă

Etapa formativă s-a desfășurat pe parcursul semestrului al II-lea al anului școlar 2020-2021, la Școala Generală cu clasele I-VIII ,,Avram Iancu’’ din Baia Mare, clasa a II-a. Clasa experimentală este clasa a II-a A, alcătuită din 26 de elevi, din care 14 fete și 12 băieți.

Intervenția experimentală s-a produs în timpul orelor de Comunicare în limba Română, dar și ale celor de Matematică, în cadrul cărora am utilizat metodele cele mai atractive pentru a le crea un nivel optim de motivare și activizare. În această etapă, am aplicat atât metode tradiționale cât și moderne precum – brainstorming-ul, explozia stelară, cvintetul, cubul, dar și diverse exerciții și jocuri menite să trezească interesul pentru învățare.

• CUBUL este o metodă care solicită gândirea elevilor din mai multe perspective; este folosită când se dorește exploatarea unui subiect, a unei situații din mai multe perspective.

Sarcinile prezente pe cub sunt: descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează.

Etape :

1. se realizează un cub care are fețele numerotate de la 1 la 6;
2. se anunță subiectul pus în studiu;
3. se împarte clasa în 6 grupe care examinează tema din perspectiva cerinței de pe una din fețele cubului.

 

• BRAINSTORMING – PRIMĂVARA

Scrie cât mai multe cuvinte ce aparțin cuvântului ,,Primăvară’’

• Explozia stelară este o metodă de stimulare și dezvoltare a creativității, o modalitate de relaxare a copiilor și se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme.

Metoda facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări și creativitatea individuală și de grup.

Etapele desfășurării metodei:

• copiii așezați în semicerc propun problema de rezolvat, pe steaua mare se scrie ideea centrală;
• pe cinci steluțe se scrie câte o întrebare de tipul CE ?, CINE ?, CÂND ?, UNDE ?, DE CE?;
• se împarte colectivul în cinci grupuri, fiecare grup având câte o întrebare din cele menționate anterior;
• grupurile colaborează în elaborarea întrebărilor;
• după expirarea timpului pe care elevii l-au avut la dispoziție pentru elaborarea întrebărilor, se revine în semicerc adresând și celorlalți colegi întrebările;
• ceilalți colegi răspund întrebărilor, formulând și ei alte întrebări.

Acestea sunt numai câteva dintre metodele interactive de grup, fiecare dintre acestea înregistrează atât avantaje cât și dezavantaje, dar important este însă momentul ales pentru desfășurarea lor. Este important ca dascălul să fie în permanență cel care va căuta soluții la probleme instructiv-educative ce apar.

7.3. Etapa de control (post-test)

Această etapă constă în prezentarea comparativă a calificativelor avute inițial în etapa constatativă cu cele obținute după aplicarea metodelor de motivare a elevilor din eșantionul experimental în urma etapei formative, astfel determinându-se diferențele observabile obținute în urma acestui studiu, se confirmă așadar ipoteza cercetării.

Situația se prezintă astfel:

Clasa experimentală a II-a A

Efectivul clasei:26 de elevi; Disciplina: Comunicare în limba română

Calificativ	Numărul de elevi	Procent
FB ( foarte bine )	18	69,23%
B ( bine )	6	23,07%
S ( suficient )	2	7,69%
I ( insuficient )	0	0

Tabel 16. Calificativele elevilor din grupa experimentală la disciplina Comunicare în Limba Română în etapa de control

Disciplina: Matematică

Calificativ	Numărul de elevi	Procent
FB ( foarte bine )	11	42,30%
B ( bine )	12	46,25%
S ( suficient )	2	7,69%
I ( insuficient )	1	3,84%

Tabel 17. Calificativele elevilor din clasa experimentală în etapa de control la disciplina Matematică

Clasa de control a II-a B

Efectivul clasei:28 de elevi ; Disciplina: Comunicare în limba română

Calificativ	Numărul de elevi	Procent
FB ( foarte bine )	16	57,14%
B ( bine )	10	35,71%
S ( suficient )	1	3,57%
I ( insuficient )	1	3,57%

Tabel 18. Calificativele elevilor din grupa de control la disciplina Comunicare în Limba Română

Disciplina: Matematică

Calificativ	Numărul de elevi	Procent
FB ( foarte bine )	16	57,14%
B ( bine )	9	32,14%
S ( suficient )	2	7,69%
I ( insuficient )	1	3,84%

Tabel 19. Calificativele elevilor din clasa de control în etapa de control la disciplina Matematică

INTERPRETAREA DATELOR / CONCLUZII

Rezultatele la disciplina Comunicare în Limba Română s-au îmbunătățit întrucât unele calificative ale elevilor au crescut în urma experimentului. Elevii care înainte au avut calificativul Bine au trecut la Foarte bine, procentul pentru calificativul Foarte bine crescând cu 19,23% față de etapa inițială. Și în clasa de control putem vedea o evoluție a calificativelor Foarte bine, întrucât acestea au crescut cu 3,57%. Au avut loc schimbări și în cazul calificativelor mai mici, astfel încât procentele calificativelor suficient și insuficient scăzând considerabil. În cazul clasei experimentale procentul în cazul calificativului Insuficient a fost înlăturat, ceea ce înseamnă că metodele aplicate au avut succes, dar în cazul clasei de control a rămas același ca în etapa inițială. Pentru calificativul Suficient în cazul clasei de control avem o creștere cu 3,39%, iar în cazul clasei experimentale putem vedea că s-a păstrat același.

În cazul clasei de control, în ceea ce privește calificativele la disciplina Matematică, putem observa că nu s-a constatat nicio evoluție, calificativele rămânând aceleași. Însă putem constata că performanțele școlare ale eșantionului experimental s-au îmbunătățit, înregistrându-se o creștere de 11,54% în cazul calificativului Foarte bine și o scădere în cazul calificativelor mai mici, calificativul Suficient diminuându-se cu 7,69% iar cel Insuficient cu 3,84%. Se constată astfel o superioritate a eșantionului experimental referitor la gradul de motivare al elevilor. Chiar dacă cele două clase au pornit cu calificative relativ echivalente, în urma metodelor aplicate, clasa experiment a progresat, în schimb clasa de control a stagnat, calificativele elevilor rămânând neschimbate.

În concluzie, analizând în detaliu evoluția celor două clase, se poate observa că la clasa experimentală au crescut calificativele, obținând mai multe calificative de FB și lipsa calificativelor I, în comparație cu clasa de control unde nu s-au înregistrat schimbări prea mari. În urma desfășurării acestui experiment, se confirmă ipoteza cercetării, adică prin folosirea unor strategii adecvate cu metode moderne, cu materiale didactice adecvate, motivația învățării a micilor școlari se poate îmbunătăți considerabil. Am constatat astfel că prin folosirea metodelor moderne crește eficiența învățării, elevii devin mult mai activi având efecte benefice asupra învățării.

La clasele I-IV motivația învățării școlare se prezintă în general ca o structură relativ constantă pe toată perioada școlarității, ceea ce ne îndreptățește să susținem faptul că exista o structură caracteristică pentru vârsta școlară mică. Caracterul relativ constant al structurii motivației învățării trebuie înțeles în sensul că de la o clasă la alta, de la un elev la altul, diferitele categorii de motive își însușesc noi semnificații, rezultând astfel că fiecare are o dinamică a sa. Dinamica aceasta este rezultatul acumulărilor care au loc la nivelul fiecărei categorii, în sensul conștientizării motivelor și dezvoltării lor.

 

Referințe bibliografice:

Academia Română, Dicționar explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012.
Ausubel, D., Robinson, F., Învățarea în școală. O introducere în psihologia pedagogică, EDP, București, 1981.
Cerghit, I., Neacșu, I., Dobridor, I., Pânișoară, I., Prelegeri pedagogice, Polirom, București, 2001.
Cosmovici, A., Psihologie generală, Editura Polirom, Cluj-Napoca, 1996.
Cosmovici, A., Iacob, Luminița, Psihologie școlară, Editura Polirom, Iași, 1999.
Golu, P., Motivația, un concept de bază în psihologie, Revista de Psihologie, 1988.
Neacșu, I., Motivație și învățare, Editura didactică și pedagogică, București, 1978
Neacșu, I., Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Polirom, 2015.
Vintilescu, Doina, Motivația învățării școlare, Editura Facla, 1877.
Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive de grup-ghid metodic. 60 de metode și 200 de aplicații practice pentru învățământul primar, Editura Arves, 2007