Publicare GRATUITĂ articole educaționale !

Se acordă adeverință ISSN

Autoevaluarea elevilor se bazează pe evaluarea făcută de către elevi privind propria activitate școlară, aspect ce vizează modul în care au înțeles informațiile transmise sau aprofundate, cum consider aceștia că s-au descurcat și ce dificultăți au întâmpinat pe parcursul desfășurării activității. Prin intermediul procesului de autoevaluare elevii devin ei înșiși parte din evoluția proprie- aceștia observă stadiul în care se află, analizează ce ar mai fi de îmbunătățit și aplică propriile metode axate pe motivația internă în vederea îmbunătățirii propriului comportament prin identificarea dificultăților și depășirea acestora.

Influența evaluării școlare se poate observa și asupra altor aspecte ale elevului precum imaginea de sine, stima de sine și părerea generală pe care o are referitor la propriile competențe și abilități. Elevii sunt puși astfel în situația de a observa în diferite ipostaze: cum comunică, cum citesc, modul în care scriu sau își iau notițe, maniera în care se implică și fluctuațiile motivației întâlnite pe parcursul unei ore.

Foarte important este ca elevul să înțeleagă că orice nelămurire poate fi clarificată, iar propria identificare a dificultăților întâmpinate, fie că sunt de ordin cognitive, comprehensive, social, emoțional sau motivațional, odată percepute, pot fi modificate și îmbunătățite.

Acțiunea de autoevaluare poate fi introdusă treptat în activitățile zilnice ale elevilor pentru a se familiariza cu aceasta, a înțelege maniera de aplicare și răspuns în vederea însușirii acesteia într-un mod corespunzător. Profesorul poate adresa întrebări la finalul unei activități în vederea înțelegerii dificultăților sesizate de către elevi și observării aspectelor însușite. Întrebările pot fi formulate sub forma: Ce ai învățat nou astăzi?, Ce ți-a plăcut cel mai mult în cadrul lecției de astăzi?, Ce ți s-a părut cel mai dificil din cadrul lecției?, La ce crezi că ar mai trebui să lucrezi? sau, Unde consideri că întâmpini dificultăți?, Ce notă crezi că meriți pentru cum te-ai descurcat astăzi?

Răspunsurile așteptate pot fi formulate și tip completare propoziții lacunare. În acest mod elevii își structurează modalitatea de oferire a răspunsurilor și se axează exact pe cerința de completat. Toate întrebările de mai sus pot fi transformate astfel încât elevii să le completeze, oral sau scris:

„Un lucru nou pe care l-am învățat astăzi este _ _ _ _ .”
„Cel mai mult mi-a plăcut când _ _ _ _ .”
„Ar trebui să mai lucrez la _ _ _ _ .”
„Îmi este dificil atunci când _ _ _ _ .”
„Un lucru pe care nu l-am înțeles este _ _ _ _ .”
„Dacă ar fi să îmi pun o notă aș merita nota _ _ _ _, pentru că _ _ _ _ .” etc.

Elevii care întâmpină dificultăți se pot autoevalua prin selectarea unui răspuns prestabilit. În acest mod ei se pot ghida după un exemplu concret de oferire a unui răspuns. Dacă se dorește, elevul poate fi pus să argumenteze cu propriile cuvinte sau exemple concrete răspunsul selectat. Astfel, analizând etapele de lucru, momentele de reușită sau dificultate, elevul analizează mental parcursul său de-a lungul activității și selectează aceste idei, exprimându-le.

Un exemplu în acest sens poate fi următorul: Cum crezi că te-ai descurcat astăzi?

  • Nu foarte bine, sigur trebuie să mai repet.
  • Cât de cât bine, ar trebui să mai recapitulez puțin.
  • Bine, am înțeles majoritatea lucrurilor.
  • Foarte bine: am înțeles și m-am descurcat la toate exercițiile.

Autoevaluarea poate fi realizată zilnic, la finalul unei activități sau a zilei în curs pentru a determina elevii să identifice aspectele pe care ar trebui să se axeze în vederea înregistrării evoluției. Toate întrebările sau itemii lacunari pot fi realizați într-o formă atractivă (tabele, imagini) și plasați la vederea elevilor pentru a le facilita procesul de observarea a modului de lucru, a secvențelor înțelese, a nivelului motivațional sau a aspectelor dificile pe care ar fi necesar să se axeze.

O bună modalitate de autoevaluare ce reflectă numeroase efecte formative în planul învățării și înțelegerii este tehnica 3-2-1. Funcțiile principale ale acesteia sunt de constatare și sprijinire continuă a elevilor, în dependență de răspunsurile oferite. Elevii vor avea de precizat următoarele aspecte:

  • 3 termeni (concepte/ idei) din ceea ce au învățat,
  • 2 idei / propoziții/ cuvinte- cheie despre care ar dori să învețe mai mult în continuare
  • o capacitate, o pricepere sau o abilitate pe care consideră ei că au dobândit-o în urma activităților de predare-învățare

Răspunsurile pot fi oferite oral sau notate pe o foaie de hârtie. Această tehnică reprezintă o cale eficientă de sesizare a efectelor proceselor de predare-învățare, având valoare constatativă și de feed-back.

În concluzie putem ilustra importanța efectelor formative determinate de aplicarea autoevaluării la elevi, fie prin utilizarea unor tehnici specifice, fie prin folosirea unor întrebări prin care este solicitat răspunsul, ori prin completarea unor serii de enunțuri lacunare. Indiferent de forma utilizată, elevii vor beneficia de o mai bună înțelegere a propriului mod de gândire și participare, iar profesorul își va structura activitățile viitoare astfel încât să asigure înțelegerea tuturor noțiunilor și motivarea adecvată a elevilor.

 

Bibliografie:
Cerghit ,I., Sisteme de instruire alternative și complementare, Ed. Aramis, București, 2002.
Gerguț A., Frumos L., Raus G., Educația specială. Ghid metodologic, Editura Polirom, Iași, 2016.

  • avatarPublicat de:
    Lupu Adriana Iuliana

    Profesor la Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu”, Iași.