Una dintre provocările deja lansate în societatea contemporană este necesitatea regândirii educației formale, alături de cea nonformală și cea informală, în variatele lor forme de articulare, confruntându-se cu probleme din ce în ce mai complexe, care necesită un nou mod de gândire, idei noi, informații noi și un nou mod de a învăța.
Proiectarea și realizarea într-un alt demers, diferit de cel tradițional – încorsetat de rețete unice a activităților instructiv-educative - permite fiecărei educatoare punerea în valoare a propriei experiențe didactice, prin activități educative cu caracter integrat într-o abordare interdisciplinară, precum și utilizarea unor metode de predare care promovează învățarea prin cooperare a preșcolarilor.
Având în vedere că se pune un mare accent pe învățarea modernă, pe dezvoltarea armonioasă a copiilor, pe dezvoltarea creativității și a imaginației, mi-am propus ca în această lucrare să descopăr care modalitate de învățare este mai eficientă. Să descopăr care din procesele instructiv-educative – cel tradițional sau cel modern- este mai propice și mai indicat pentru a le transmite noi cunoștințe, pentru a le forma preșcolarilor deprinderi și priceperi, pentru a dezvolta creativitatea și gândirea critică.
Astfel , prin aplicarea metodelor tradiționale și interactive am căutat să aduc un aport în dezvoltarea creativității preșcolarilor.
După ce am observat rezultatele copiilor la proba de evaluare inițială, în următoarea etapă mi-am propus activizarea elevilor și creșterea interesului pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ în învățământul simultan. Pentru evitarea monotoniei care se instalează frecvent, copiii trecând de la activitatea directă la cea indirectă și invers, am introdus în activitatea de predare-învățare jocul, prin intermediul metodelor interactive combinate cu metodele tradiționale.
Pe tot parcursul anului școlar am antrenat preșcolarii, activizându-i prin activități frontale, activități individuale, fișe de lucru, dar și prin activitățile atractive de joc, pe grupe. Pentru ca preșcolarii să-și însușească toate cunoștințele din programa școlară de la Cunoașterea mediului, pe lângă activitățile pe care le-am desfășurat în grupă, am organizat și excursii pentru observarea mediului înconjurător, a fenomenelor care se petrec în natură în diferite anotimpuri, precum și pentru observarea animalelor domestice sau sălbatice (vizite în curtea omului sau la grădina zoologică).Am încercat să aplic și jocuri interdisciplinare pe parcursul anului școlar. Pornind de la Cunoașterea mediului, am încercat să combin această materie cu discipline precum Comunicare, Matematică, Educație plastică etc.
În cele ce urmează voi prezenta câteva dintre jocurile pe care le-am realizat împreună cu preșcolarii la grupă și metodele interactive folosite.
1. Când se întâmplă?
Grupa-mare
Disciplina: Cunoașterea mediului
Tema: Când se întâmplă?
Scop: Sistematizarea cunoștințelor despre aspectele specifice celor patru anotimpuri. Înțelegerea legăturilor diferitelor fenomene ale naturii și viața animalelor, a plantelor și activitatea oamenilor. Dezvoltarea flexibilității gândirii, a capacități de a stabili legături diverse între date cunoscute referitoare la anotimpuri.
Obiective operaționale:
- Să descrie ilustrațiile care reprezintă aspecte semnificative celor patru anotimpuri;
- Să stabilească legătura dintre conținutul ilustrației și anotimp, motivarea acesteia;
- Să stabilească un raport corect între cartonașele de o anumită culoare, reprezentând un anotimp și fenomenele sau acțiunile caracteristicile;
- Să motiveze legătura stabilită între anotimpuri;
- Să participe activ și conștient la activitate.
Metode și procedee: explicația, conversația, exercițiul, metoda Mozaicul, Știu/Vreau să știu/Am învățat, învățarea prin cooperare.
2. Izvor de vitamine
Grupa-mare
Disciplina: Cunoașterea mediului
Tema: Izvor de vitamine
Scop: consolidarea cunoștințelor despre fructele de toamnă; stabilirea de relații între acestea, precum și învățarea prin cooperare.
Obiective operaționale:
- să recunoască fructe și legume, precum și principalele însușiri ale acestora;
- să formuleze propoziții corecte din punct de vedere gramatical.
Reguli de joc:
- Copiii sunt împărțiți în 2 echipe - echipa legumelor și echipa fructelor;
- educatoarea adresează întrebarea tuturor copiilor din echipă;
- copiii receptează întrebarea și răspund;
- educatoarea stabilește echipa care lucrează;
- rezolvă sarcina dată numai echipa numită;
- echipa care nu lucrează intervine numai la apelul educatoarei, dacă sarcina nu a fost rezolvată de echipa numită;
- fiecare răspuns corect primește un punct.
Metode și procedee: explicația, convorbirea, piramida, demonstrația, învățarea prin cooperare.
3. În lumea animalelor
Grupa-mare
Disciplina: Cunoașterea mediului
Tema: În lumea animalelor
Scop: consolidarea cunoștințelor despre animalele domestice și sălbatice; exersarea deprinderii de exprimare corectă, fluentă și coerentă în propoziții; educarea sentimentului de dragoste și ocrotire față de animale.
Obiective operaționale:
- să recunoască animalele sălbatice și domestice;
- să se exprime corect în propoziții;
- Să denumească puii fiecărui animal;
- Să enumere foloasele aduse de fiecare animal.
Material didactic: jetoane animale domestice și sălbatice, planșe, foi A3, carioci, ecusoane, mascote
Metode și procedee: explicația, conversația, ciorchinele, brainstorming-ul, învățarea prin cooperare.
4. O lume pierdută
Grupa-mare
Disciplina: Cunoașterea mediului
Tema: O lume pierdută
Scop: consolidarea cunoștințelor despre dinozauri și despre modul de viață a acestora; corectarea eventualelor lacune descoperite pe parcursul jocului.
Obiective operaționale:
- Să recunoască dinozaurii,
- Să clasifice dinozaurii (ierbivori, carnivori), a modului de viață și a dispariției acestora.
Metode și procedee: metoda RAI (Răspunde – Aruncă – Interoghează), exercițiul, explicația, conversația, problematizarea.
5. Casa meseriilor
Grupa-mare
Disciplina: Științe/Cunoașterea mediului
Tema: Casa meseriilor’
Scop : verificarea și consolidarea cunoștințelor referitoare la meserii; consolidarea și aprofundarea cunoștințelor cu privire la însușirile tuturor pieselor, stabilirea asemănărilor și deosebirilor dintre ele; cultivarea operațiilor logice, analiza, sinteza, comparația;
Obiective operaționale:
- Să recunoască piesele după cele patru atribute;
- Să precizeze meseriile și să le clasifice corect;
- Să se exprime corect în propoziții;
- Să-și formeze deprinderi de comportare civilizată;
- Să participe activ și conștient la activitate.
Metode și procedee: exercițiul, explicația, conversația, demonstrația, ciorchinele, observația.
Făcând o analiză asupra activității copiilor la grupă în etapa formativă, concluzionăm că sunt mai receptivi la metodele interactive și la jocurile interdisciplinare. Astfel de activități reprezintă scenariul unei zile sau un moment al lecției, în care preșcolarii pot participa activ în funcție de aptitudini, nivel de cunoștințe, stare sufletească, la unul sau altul din momentele scenariului. Jocurile prezentate mai sus m-au ajutat în îmbunătățirea rezultatelor școlare ale copiilor la disciplina Cunoașterea mediului, deși nu am reușit să folosesc toate metodele de eficientizare a procesului instructiv-educativ .
În urma analizei făcute după aplicarea metodelor interactive, am constatat ca atenția tuturor copiilor a fost bună, ei fiind mai atrași de aceste activități realizate prin joc și și-au însușit mai ușor cunoștințele activităților. Copiii au manifestat inițiativă în rezolvarea sarcinilor, au răspuns corect și nu au avut nevoie de ajutorul educatoarei în formularea răspunsurilor
În procesul instructiv-educativ am alternat activitatea frontală cu cea individuală sau pe grupe, pentru a permite progresul tuturor preșcolarilor în ritmul propriu de învățare. Rezultatele pe care le-au obținut preșcolarii la probele de evaluare curente, dar și la proba de evaluare finală mă determină să consider ca primul obiectiv propus a fost îndeplinit.
In actul de predare-învățare-evaluare am utilizat acele strategii didactice care să favorizeze reușita școlară în rândul preșcolarilor. Am alternat în cadrul lecțiilor activitatea frontală cu cea pe grupe sau cu cea individuală. Am îmbinat metode activ-participative cu cele tradiționale pentru a vedea care dintre ele au mai mare randament și care favorizează progres școlar. Observând rezultatele copiilor la cele două probe de evaluare, cea inițială și cea finală, precum și cele din probele de evaluare curente, evidențiez faptul că am reușit într-o mare măsură să identific strategiile didactice care să favorizeze reușita școlară a preșcolarilor.
În conformitate cu didactica modernă, combinarea metodelor active și interactive în cadrul unei activități duce la o mai mare înțelegere și asimilare de noi cunoștințe, la o fixare și evaluare mai profundă și îi motivează mai eficient pe copii să participe la activitățile desfășurate. Cunoștințele asimilate sunt de lungă durată și operează constructiv în schimbarea sau formarea de noi aptitudini comportamentale. Deprinderile de muncă, cu caracter activ ale colectivului de preșcolari se formează gradat, în funcție de particularitățile de vârstă.
În activitatea desfășurată la catedră am constatat că folosirea celor mai eficiente metode moderne, îmbinate cu cele tradiționale, folosirea mijloacelor audio-video, activizează întregul colectiv de copii, pentru a-și însuși temeinic cunoștințele. Consider că rezultatele obținute în urma efectuării acestei cercetări au fost pozitive.
Bibliografie:
Lespezeanu, Monica, (2007) Tradițional și modern în învățământul preșcolar, O metodică a activităților instructiv-educative, Editura Omfal Esențial, București
Ezechil, Liliana; Păiși Lăzărescu, Mihaela, (2002) Laborator Preșcolar, Ghid metodologic, Editura V&I Integral, București
Cerghit, Ioan, (2006) Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași
Breben, Silvia; Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta; Fulga, Mihaela, (2002) Metode interactive de grup, Ghid metodic, Editura Arves, Craiova
Publicat de:
Balaban Rodica-Irina
Profesor înv. preșcolar, la Grădinița P.P. Nr.5, Bârlad, Vaslui.